Primit pentru publicare: 06 iun.2015
Pentru conformitate: Ion N. OPREA
Publicat: 06 iun.2015

Cu revista în mână

Cuvântează academicianul Nicolae Dabija din Basarabia

la prima ediție, „România Mare Culturală” de la Argeș, România-„Revistele sunt puternice!”

Revista lui Dabija și Harta Lui Dumnezeu –

                                            II

„…Poporul român este cel mai risipitor popor din lume. Numai  noi avem două Maramureșuri,, trei Moldove, două Timocuri, două Bucovine. Basarabia nu prea cunoaște Țara, iar Țara nu prea știe ce se întâmplă incolo de Prut. Noi, cei de la revista Literatura și Arta, am luptat să-i informăm pe românii basarabeni despre propria și adevărata lor istorie. Suntem  aceiași și rebuie să ne recunoaștem. Pe noi, Eminescu ne-a ajutat să supraviețuim. Știu un caz când Eminescu, la propriu vorbind, a salvat viața unui intelectual basarabean deportat în Siberia.

Prins în afara lagărului, omul a cerut patrulei sovietice care-l amenința cu execuția un moment de zăbavă, cât să recite Luceafărul. Crezînd că se roagă, subofițerul rus a lăsat arma spre pământ și a așteptat. Iar bietul român, căzând în genunchi, a început să strige cât îl țineau puterile: Coboară-n jos, Luceafăr blînd/ Alunecând pe-o rază pătrunde-n casă și în gând/Și viața-mi luminează…

Auzind limbă străină, un alt grup de soldați și un ofițer, care treceau prin apropiere, s-au oprit. Văzând ce se întâmplă, ofițerul i-a ordonat subofițerului să-l trimită pe român în lagăr, până când își va face el timp să-l interogheze… Și așa a rămas basarabeanul în viață. Dumnezeu  i-a trimis îngerul salvator.

Am credința  că Dumnezeu se întreabă ce e cu noi în ziua de azi, că stăm despărțiți, deși suntem o singură nație. Pe Harta Lui, noi, românii de pe ambele  maluri ale Prutului, figurăm împreună. Ce așteptăm? Să facem Unirea fără politicieni. S-o facem prin cultură, prin spirit, prin credință. Haideți să facem Unirea!  Apoi să-i anunțăm pe politicieni: „Unirea a avut loc”. Haideți să câștigâm  bătăliile pierdute de politicienii noștri! Acest Pod de Reviste ne face mai puternici. Revistele pot fi mai puternice decît rachetele. Poeții pot fi mai puternici decât tancurile”, le-a spus academicianul la Podul revistelor de la Curtea de Argeș.

Iar la Chișinău, la 16 mai, întrebat ce semnificație are marșul lor unionist, le-a răspuns clar: „ca să le meargă bine țărilor noastre există o singură soluție – să le unim. Două țări, un singur Neam!”

Dacă poporul basarabean va spune, “vrem să revenim de unde am plecat fără voia noastră, și România va accepta, Uniunea Europeană va fi pusă în fața unui fapt împlinit, pe care nu va avea decît să-l accepte”, li s-a spus. Și li s-a reamintit: I.P.S. Nestor Vornicescu, mitropolitul Olteniei și basarabean din Lozova, a spus la un Congres al refugiaților români – “Nu ne merge bine în Țară pentru că n-am făcut Unirea! ” Ca să le meargă bine țărilor noastre există o singură soluție – să le unim. Două țări, un singur Neam! Asta suntem! Ne confruntăm, din păcate cu o realitate tristă: la noi totul e politizat – și limba,și istoria, și numele,și Biserica. Toate au devenit în ultimul sfert de veac anexe ale politicii. Dar primul lucru care trebuie depolitizat de urgență în spațiul de la Prut și până dincolo de Nistru este adevărul.

Adevărul despre faptul că, în 1812, vechea Moldovă a fost ruptă în două; că, în 1918, deputații “Sfatului Țării” n-au votat Unirea cu România, ci revenirea unei așchii de țară ACASĂ, acolo de unde a fost smulsă cu forța; că, în 1940, tancurile sovietice au cotropit Basarabia, ca să ne poată aresta, deporta părinții și cărturarii; că limba noastră e română; că noi suntem români…

…Noi nu facem politică: noi vrem să ne unim cu Țara. Asta ar trebui să fie lozinca unioniștilor de toate vârstele. Marile Idei Naționale trebuie situate deasupra politicii. Precum Dumnezeu. Numai astfel ele au sorți de izbândă. Numai  astfel și noi avem sorți de izbândă”, încearcă să-i  convingă Nicolae Dabija pe basarabeni.

Manifestarea de la 16 mai 2015 are o triplă semnificație – prima împlinirea a 203 ani de la primul rapt teritorial al Basarabiei de la 16 mai 1812, a doua este o cerință ca cele două state românești să revină la unul, ca Prutul să fie doar o apă, oarecare, nu un hotar tragic al românilor, iar a treia semnificație este una socială, că la 16 mai în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău s-a manifestat și împotriva actualei corupții a clasei politice care sufocă tocmai dreptul la viață decentă a populației.