Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

De vizitat în Gheorgheni… Două biserici baroce, un muzeu și un parc dendrologic

De vizitat în Gheorgheni… Două biserici baroce, un muzeu și un parc dendrologic

Text: Cosmina Marcela OLTEAN
Foto: Cosmina M. Oltean, Muzeul Tarisznyás Márton, Centrul de Studii Sf. Benedict


Municipiul Gheorgheni (Harghita) este bogat în obiective turistice încărcate cu istorie și frumusețe ce merită a fi văzute atât de vizitatori din zonă cât și de turiști din toată țara sau din afara ei. Am găsit aceste obiective evaluate cu recenzii foarte bune și recomandări pe bloguri de călătorie. Voi trata pe scurt cele mai importante obiective pentru că merită din plin să fie puse în lumină. În Gheorgheni se pot vizita două biserici baroce, un muzeu amenajat într-o clădire aparținând aceluași stil arhitectural și un parc dendrologic cunoscut drept Grădina Csíky.

Muzeul Tarisznyás Márton– un loc încărcat de istorie și cunoaștere

Muzeul Tarisznyás Márton deține în patrimoniul său colecții din sfera istoriei, etnografiei, artelor plastice și a științelor naturii prin ramuri precum zoologia și mineralogia. Expozițiile permanente cuprind roci, minerale, flori de mină, cărți vechi ale parohiei armene, portul popular din Gheorgheni, picturi și desene de Karácsony János, iar în curtea muzeului e amenajat un atelier de textile. Organizarea primului Muzeu din Gheorgheni a fost început în 1902, iar în primele decenii colecția număra deja câteva sute de obiecte. Piesele muzeale de la inceputul secolului XX au provenit în mare parte de la comunitatea locală armenească. Reorganizarea muzeului a început între 1950-1951, fondatori fiind Tarisznyás Márton, muzeograf, istoric și etnograf, mulți ani director al muzeului și artistul Karácsony János. După ce a activat în cadrul Muzeului din Târgu-Mureș, Tarisznyás a cerut sa organizeze Muzeul din Gheorgheni.

Muzeul a fost mutat în câteva clădiri din oraș până a primit, în 1961,  clădirea barocă, monument istoric, în care se află și azi. Directorul muzeului era preocupat și de ruinele castelului Lázár, motiv pentru care în anii ’60 propune începerea unor săpături arheologice, care apoi aveau loc anual. Tarisznyás a jucat un rol important în ceea ce privește primele acțiuni de restaurare ale castelului. Castelul Lázár a funcționat o vreme sub administrarea muzeului din Gheorgheni. Tot la inițiativa lui Tarisznyás, la castel încep să aibă loc simpozioane de arte vizuale, proiect care dăinuie din 1974. Un simpozion științific organiza periodic și la muzeu. De numele său se leagă și o cercetare importantă la Peștera Șugău, prin care atrage atenția asupra acesteia ca obiectiv turistic, iar ulterior facilitează accesul pentru vizitatori. În ceea ce privește muzeul, pe lângă bogata colecție etnografică, a fost dezvoltată colecția din sfera artelor și a știintelor naturii, cu animale împăiate, plante și nu numai. Ar mai fi multe de spus despre muzeu, despre colecțiile sale și despre cel care s-a preocupat de acestea și de monumentele istorice din zonă, însă mai multe poate învăța fiecare pe cont propriu, vizitând muzeul atunci când acest lucru va fi din nou posibil, deoarece clădirea barocă în care se află muzeul este în curs de renovare.

Biserica armeano-catolică Nașterea Maicii Domnului, ansamblu istoric

Important monument istoric și artistic, ansamblul de monumente istorice ale bisericii armene din Gheorgheni este format din zidul de incintă, capelă și biserica armeano-catolică. Ansamblul a fost ridicat pe locul unei capele din lemn, iar construcția a început în 1733 la inițiativa preotului Simon Theodorovich. Armenii se stabileau în număr mare în Gheorgheni începând cu anul 1672, iar acest lucru a fost benefic așezării din punct de vedere economic. Ansamblul bisericii armene este un monument important din punct de vedere istoric și al istoriei artei datorită arhitecturii baroce, a frescelor interioare neobaroce și a picturii de altar, realizată la Veneția. În interiorul bisericii se află patru altare valoroase cu o concepţie unitară. Altarul principal este vopsit în imitaţie de marmură verde. Pictura cea mai valoroasă a bisericii aparţine altarului nordic, pictată în 1752 la mănăstirea mechitaristă din Veneţia. Specific iconografiei armeneşti, pictura reprezintă una din scenele cele mai importante din viaţa Sfântului Grigore Luminătorul, şi anume botezul regelui armean Tiridat al III-lea. Frescele ample ale bolţii navei reprezintă scena încoronării Maicii Domnului, a naşterii lui Isus, iar pe boltă apar cei patru părinţi ai bisericii: Sfântul Ambrozie, Sfântul Grigore cel Mare, Sfântul Augustin şi Sfântul Ieronim. Amvonul cu decoraţii sculpturale bogate are coronamentul format din volute.

Biserica este înconjurată de un zid fortificat neregulat cu goluri de tragere, pe latura estică şi vestică având o construcţie mai mică, de tip bastion cu formă circulară spre exterior şi poligonală spre interior. În nişele interiore ale zidului de incintă se găseau xilogravuri reprezentând scene cu patimile lui Hristos, datate în jurul anului 1750. 

Biserica romano-catolică Sf. Nicolae, monument baroc

Un alt ansamblu baroc important, datând de la mijlocul secolului XVIII, este Biserica romano-catolică Sf. Nicolae, înconjurată de ziduri fortificate, în interiorul căruia se mai găsește casa parohială veche. Cu ocazia construirii noii biserici s-a păstrat vechiul turn, dar a fost înălţat şi acoperit cu un coif de factură barocă. Tot atunci s-a realizat la cel de al doilea nivel al turnului cadranul solar cu inscripţia „Ortus, docet bene vivere”, care a fost descoperită cu ocazia lucrărilor de restaurare din 1993. Nava şi corul cu închidere poligonală formează un singur volum. Îmbinarea neobişnuită a turnului vestic cu nava produce asimetria faţadei vestice a bisericii. Un element specific al faţadei vestice este frontonul triunghiular cu laturi formate din alternarea unor suprafeţe convexe şi concave, fronton terminat la capătul nordic într-o volută, iar în direcţia opusă îmbinat cu turnul. Faţada principală a bisericii conţine trei nişe baroce cu închidere semicirculară. Biserica dispune de un bogat mobilier baroc. Frumosul amvon baroc al bisericii abundă în diverse decoraţii sculpturale. Altarul principal prevăzut cu o decoraţie plastică bogată, este vopsit cu imitaţie de marmură. În urma cercetărilor arheologice preventive s-a putut demonstra că biserica gotică Sfântul Nicolae din Gheorgheni a avut mai multe faze de construcţie, dar care nu au fost încă delimitate clar.

Parcul dendrologic Csíky – rezervația naturală de la marginea orașului

Parcul dendrologic Csíky, un rai natural la marginea orașului, prindea contur între anii 1884-1909, ca proiect de suflet al avocatului Dr. Csíky Dénes, armean din Gheorgheni. Pasionat de botanică, visul său a fost acela de a realiza acest parc plasat în jurul izvoarelor cu cea mai bună apă din zonă. În primă fază au fost plantați 185 de specii de arbori și arbuști, dovedind comunității că în această zonă cu climă aspră se pot dezvolta frumos și alte specii în afara de brad. Parcul dendrologic are importante efecte curative la nivelul căilor respiratorii datorită aerului menținut curat de numeroșii arbori și a izvoarelor ce-l traversează. În perioada 1927-1941, în parc a funcționat o clinică ce trata boli respiratorii. Parcul a fost declarat arie protejată în anul 1980, ocazie cu care s-a făcut un inventar al speciilor de arbori. Atunci s-au identificat 100 din cele 185 de specii plantate de fondator. 

A urmat o perioadă de declin și degradare până în 1993, apoi parcul a intrat în grija Fundației Naturaland, care împreună cu Extensia Universitară Babeş-Bolyai din Gheorgheni, Centrul de Studii Sf. Benedict şi Liceul Teoretic Salamon Ernő au scris proiecte pentru accesarea unor fonduri. În 2008, Consiliul oraşului a decis să închirieze parcul Extensiei Universitare a Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj Napoca, ce funcţiona deja pe teritoriul parcului din anul 1997. În 2005, parcul Csíky a fost declarat rezervaţie naturală.  Nu demult, în parc au fost plantați doi arbori de sequoia, singurele exemplare din judeţul Harghita, aduși din Elveția și ținuți timp de un an pentru aclimatizare la Zetea. Parcul este un rai natural în fiecare anotimp, un loc ideal de plimbare și relaxare. Iar dacă vreți să admirați frumoasa panoramă a orașului, puteți porni într-o drumeție spre Dealul Ciobot și Capelele Sf. Ana.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.613 abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5