Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 9 (129), Septembrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Deschiderea anului şcolar 2019/2020 la Colegiul Naţíonal „Gh. Roşca Codreanu” din Bârlad, Ion N. Oprea oferă 58 de volume drept Dar Bibliotecii

Primit pentru publicare: 08 Sept. 2019
Autor: Ion N. OPREA, Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul
Publicat: 08 Sept. 2019
© Ion N. Oprea, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

Deschiderea anului şcolar 2019/2020 la Colegiul Naţíonal „Gh. Roşca Codreanu” din Bârlad, Ion N. Oprea oferă 58 de volume drept Dar Bibliotecii –elogiu şi omagiu Şcolii şi profesorilor săi la vărsta pe care o are

Redăm mesajul care însoţeşte coletul poştal:

                                             Domnule director,

         Începerea anului şcolar este prilej de sărbătoare nu numai pentru şcolari care au venit încărcaţi de flori pentru dvs. profesorii, părinţii  şi colegii lor, am sosit şi eu cu acest Dar pentru Biblioteca Liceului care mi-a dat lumina cărţii, eu fiind absolventul şcolii din 1951, deci de-acum 68 de ani, rugându-vă să vă faceţi mesagerul meu comunicându-le: sunt Ion N. Oprea, scriitor, am mai oferit cărţii biblioteci, o fac şi acum, mi-am făcut un bilanţ, numărul celor publicate a depăşit suta de volume şi unele cred că e bine să fie puse în raft lângă cele mai harnice, care, probabil, le aşteaptă.

Prima carte pe care v-o prezint se intitulează „Alexandru Mânăstireanu. Corespondenţă”. Editată la Iaşi, în 2013, are peste 400 de pagini, este vorba despre un profesor de limba şi literatura română, dascăl la Bârlad, a cărui corespondenţă poate servi cititorului ca model ce trebuie să fie respectul pentru persoana care ţi-ai luat-o de soţie, stâlp în creşterea copiilor…

Un grup de mai multe cărţi, patru,  „Dacii  la ei acasă”, 2014, „Dacii şi noi. Comentarii”, 2015, ”Dacia preistorică de N. Densuşianu prezentată de C.I. Istrati”, 2016, şi „Firul Daciei Mari”, 2017, un buchet de volume care spun altfel de cum a învăţat generaţia mea Istoria şi răspund mai exact întrebării pe care şi-o punea filosofând Bogdan Petriceicu Hajdeu, „Pierit-au Dacii?”

Alte cărţi, „Bârlad. Istorie, cultură, amintiri”, 2010, cu Iorga şi Eminescu pe aripioarele ei, prezintă Bârladul, Capitala „Ţării de jos”, începând din vremea lui Ştefan cel Mare, cu oamenii lui până la cărturarii din ziua de azi, „Bârladul în presa vremurilor. De la revista „Păreri” la ziarul „Steagul roşu” 1932-1949”, 2007,  la cel din anii 1954-1958 unde  a lucrat autorul care a expediat  darul de faţă, volumul „Gânduri în labirint”, 2015, un răspuns-angajament al celor de la Casa „C. Teodorescu” –alias Centrul „Mihai Eminescu”, provocatoare jurnalista Geta Modiga, care, atunci, a impulsionat publicarea de cărţi cu teme din timp stabilite, ceea ce face Cenaclul literar coordonat de Ion N. Oprea şi aflat în plină ascensiune.

Ioan Antonovici – Depozitarul, două volume, câte 500 de pagini fiecare, 2011,  au fost lansate la Bârlad, Centrul „Mihai Eminescu”, nu se poate ca Biblioteca Liceului să nu aibă cărţile, şi, atunci cu această convingere, trimit volumul, tot monografie, „George-Felix Taşcă şi Neamul Tăşculeştilor”, 2011, origiari din Bălăbăneşti, sat de răzăşi, un îndemn ca manuscrisele lui, identificate de Ion N. Oprea în depozitele Arhivelor Statului Iaşi, să fie scoase la lumină, cum a făcut dânsul cu cele ale lui Ioan Antonovici, fost protopop la Bârlad.

Cu asemenea cărţi în mână, fără îndoială, cititorul se va întreba, cum făceau şi editurile când l-au avut oaspete prima oară, dar cine este Ion N. Oprea, întrebare la care au răspuns unii din cititorii lui, juristul şi scriitorul Constantin Huşanu şi prof. Ana Dumitrescu scriind  volumul lor „Omagiu. Ion N. Oprea”, 2012, 392 de pagini, prof. Gheorghe Clapa cu „Omagiu scriitorului Ion N. Oprea la împlinirea vârstei de 80 de ani”, 2012, completate de personalele, „Aniversară” la 83,  2015, „84 Patriarh al scrisului”,2016, cuvinte de apreciere de la cititori, la care se adaugă alte cărţi-cărţi semnate de scriitori despre colecul lor, dintre care cititorii Liceului vor afla pe rafturile bibliotecii vizitate cărţile semnate de profesorul bârlădean Gheorghe Clapa cu titlurile „Ion N. Oprea –Alergător de cursă lungă pe meridianele interesului general”, 264 de pagini,”Studii. Conexiuni – I.N.O.”,248 pagini, ambele 2015, la Editura PIM, Iaşi, alt volum,432 de pagini,Editat la „Armonii Culturale”, 2019, intitulat „Ion N. Oprea- Un evocator al României Mari”, volume pentru care analizatul şi elogiatul îi este mereu recunoscător bârlădeanului nostru. Alături de aceste scrieri, adăugăm încă două care îl identifică pe donator – „Cronică în trei – INO, Ana şi Cehaş, care, descifrând anagrama aflăm numele autorilor, Ana Dumitrescu, Ion N. Oprea şi Constantin Gh. Huşanu, cu recentul volum intitulat „CUMULUM. INO LA 87 de ani”, autoare prof. Ana Dumitrescu, coordonator al opiniilor aniversare exprimate de cititorii lui Ion N. Oprea, 240 de pagini.

La cele de mai sus, parcă în completare, sunt volumele care prezintă potretistica unor personalităţi, majoritatea din localitate, în volumele „Scurte medalioane. Semnal istorico-literar”, 2010,  – cu o postfaţă semnată de Constantin Clisu, fost coordonator al învăţământului în judeţul Vaslui, 566 de pagini, alt volum, eseuri, intitulat chiar „Oameni şi Opera”, 2013, unde ne întâlnim cu Mihai Sadoveanu. Vasile Voiculescu, Bacovia, George Enescu, Nichifor Crainic, Panait Istrati, prefaţă bârlădeanul Constantin Huşanu,390 de pagini, cartea cu notă nostalgică „Astea-mi rămân. Referinţe, refrinţe…”, 376 de pagini, 2014, şi încă două volume, reflecţii proprii, în 2014, „Eternitatea ideilor în cărţile noastre”, 262 plus 302 pagini, despre cultură,ştiinţă şi publicistică la Bârlad şi în România  pe care o vrem mai prosperă –eseuri, recenzii, scrisori şi comentarii divere în revistele literare, lucrări încheiate cu înşiruirea pe aproximativ 40 de pagini a ce a scris şi publicat scriitorul.

„Borna sufletului…Comentarii”, cu o postfaţă de  Elena Leonte, publicistă, evaluator, expert european în infodocumentare, fostă conducătoare a Bibliotecii judeţene Iaşi, Editura Pim, 2015, 410 pagini, are în Cuprins alte aduceri aminte despre Mihai Eminescu, Cinematografică, despre „165 de ani de la naştere şi 100 de ani în ianuarie 2015 de la vizionarea peliculei „Eminescu, Veronica şi Creangă”, „Jurnalistică” printre cititori, o anchetă despre rostul presei în actualitate, despre Gheorghe Ghibănescu, bârlădean până la o vreme, o viaţă lucrător în presă, 90 de ani împliniţi la reeditare, de când Alexandru Philippide a lansat „Originea românilor”, o bucurie că având la îndmână Albumul Neculai Ciochină, şi el bârlădean, autorul s-a folosit în carte de ilustraţiile lui, de cuvintele unui editor, Directorul revistei Luceafărul, Ion Istrate, 8 apriie 2015, cu a căror vorbe-elogiu împodobeşte din prima pagină borna activităţii sale – „…Mă înclin, zicându-vă Bună ziua! Şi mă mir şi mă întreb…: câte ore are ziua de lucru a domnului Ion N. Oprea­?…mie, aici, îmi iese mai mult de 24 de ore/zi”.

„Ecouri”, se intitulează volumul. 600 de pagini, deschis cu zicerea lui Nicolae Iorga, „Istoria îşi bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se”, în Cuprins având comentarii diverse despre Mihai Eminescu, Holocaust, pagină tristă a istoriei a două popoare, revistele care se vor luminoase, instructive şi educative, evocări ale Academiei bârlădene şi a Centenarului ei, precizări despre Ziua Presei Române, lecţii de istorie, rând cu rând, ca să ne cunoaştem cum şi încotro mergem… Iscusit completate cu volumul „Opinii. Verticale. Veticalitate!”, 2017, care aduce la zi scrisul lui Ion N. Oprea, 310 pagini care scot în evidenţă poezia lui din cele primele 6 volume, „Fragilitate”, „Trăiri”, „Apocalipsa”, „Tunelul”, 2016, „Necuvântătoarele”, „Nif-Nif,Naf-Naf,Nuf-Nuf şi alţii ca ei”,  2017, ultimele două amintiri care l-au inspirat pe poet din ce au făcut înaintaşii români şi francezi, în fabule.   Lor li se adaugă alte două plachete, „Cuvinte” şi „Marianaaa!”, cuvinte înşirate tot pe verticală,  176 şi 98 pagini, 2018, cu lucrări mai triste, cum îi este şi viaţa autorului la cei 87 de ani ai săi.

„Eternii”, Editura Armonii Cuturale, 2017, 178 de pagini, sunt altfel de Ecouri, inmemoriam, cuvinte în negru care clădesc statui din cei care au fost prietenii şi  admiraţii lui Ion N. Oprea, mulţi bârlădeni. Placheta se deschide cu  motto care vesteşte că la 30 iulie 2016 a murit profesorul  Vasile Fetescu, prieten de la Bârlad de  peste 60 de ani, inmemoriam soţiei, Elena/Puşa dezmiedată în familie, plecată la 2 februarie 2000, alţi cunoscuţi, unii membri ai Cenaclului lor: Vasile Andru, Cozariuc-Cossaris Victor, Iosif Vasile, Ion Mitican, Constantin Ostap, Mihai Munteanu, Ioan Costache Enache, Cezar Zugravu, Nicola Traian, C. Teodorescu, C. Manoliu, profesorul Alexandru Mânăstireanu, Natalia-Luluşa Dănăilă, Jak-Ionel Ştiru şi Rubin Şuhulimsohn, Alice Ouatu, Anatol Lupşa şi Emil Iancu, Silvia-Lucia Podeanu şi Adriana-Andeiaş-Micu, Ionel Gotescu şi Constantin Iuraşcu-Tataia, dr. Aurel Socol şi Nicolae Botezatu, prof. univ. Florin Păncescu din Bucureşti, căruia Ion N. Oprea i-a descoperit geneza familiei…

Cine a urmărit lucrărlle Cenaclului literar de la distanţă cu numele Prietenia şi sediul la Iaşi, coordonat de preavârstnicul Ion N. Oprea, cu participanţi din ţară şi români din diaspora, peste 300 la număr, indiferent de vârstă, profesie şi religie, a înţeles, el s-a născut din durere şi interes umanitar să convingem pe anumiţi semeni care ajunşi într-o ierarhie scriitoricească încearcă să nesocotească anumite virtuţi de care dispune omul – părinţii şi bunicii lor – şi susţin, fals, îndepărtarea din competiţia pentru muncă recompensată a lor. Mai clar, odată cu apariţia legii care prevede că de la 1 ianuarie 2007 scriitorii pensionari beneficiază şi de 50% din pensia pe care o au, mercantilii au cerut împuţinarea sau îndepărtarea de a accesa la titlul de scriitor a celor, acelora,  care depăşesc 50 de ani, adică se apropie să devină pensionar, argument în acest sens fiindu-le injuria, batjocoritoare că „nu le-ar mai fi mintea acasă”.

În dispută, cenacliştii au câştigat multe, nu intrăm în destăinuiri, n-am reuşit să-i umanizăm pe exigenţii cu noi, dar cei care mai au simţ civic şi ceva minte au înţeles multe, s-au mai temperat în a o face pe profesorul care a accesat uşor la abecedar, şi drept urmare acum sunt într-o stare meditatoare şi  aşteaptă ei să primească clipa înţelepciunii depline. Cenacliştii, însă, dintre care unii au murit cu amărăciunea neştearsă, au înscris în hrisoave, faţă de prima lor carte care explică ceea ce îi dor, „Românii aşa cum sunt”, 2011, alte 12 din 14 la număr, pe  care le   oferim Bibliotecii dvs. : „Cu prieteni, despre prietenie”, 2012, „Singurătate”, 2013, „Darul vieţii:Dragostea”, două volume, în 2014, „Nu uita!” Şi „Viaţă, viaţă”,  în 2015, „Dincoace… Dincolo…Respectul!”,  „Decaniada antologiilor”, în 2016,  „Familia creştină-sfânta taină a însoţirii”, două volume şi „Lumea se grăbeşte. Viitorul? România Mare”,  „Ieri, azi şi…ziua de mâine” care cuprinde şi un tabel-Catalogul cu membrii Cenaclului,   în 2017, cu volumul „Să ne iubim pământul strămoşesc”, încheiat cu un epilog vestitor că am pus punct  primei serii de  antologii, cu subiecte pe o temă dată, toate tipărite la Editura PIM , Iaşi, aflate aici la dvs.în Bibliotecă, noi mulţumindu-vă pentru găzduire.

Bârladul are încă o comunitate a locuitorilor evrei, pentru ei, dar mai ales pentru turiştii din Israel, poate şi foşti colegi ai autorului, vizitatori ai Cimitirului lor, cartea intitulată „Arc peste timp. Contribuţiuni”, 2018, le poate fi foarte utilă inmemoriam, cum spuneam mai sus despre placheta intitulată Eternii. Arc peste timp este şi o reeditare a cronicilor doamnei Martha Eşanu a volumelor din prima serie a antologiilor, pentru care  îi mulţumim încă odată.

Seria  antologiilor este continuată cu o alta, un fel de magazin cultural, mozac ştiinţific, ce răspunde unei cerinţe venite de la cititori şi însuşită de realizatori, „Citeşte şi dă mai departe”, un ansamblu de divertisment, serie de 10 volume până acum, din care donăm Bibliotecii 9 volume, unul fiind în totalitate epuizat, dar prezent la Biblioteca municipală „Stroia S. Belloescu”, Centrul cultural ”Mihai Eminescu”…

În popularizarea lor, a cărţilor  semnate de mine sau de alţi autori, analize a muncii depuse, mulţumiri aducem periodicelor şi conducătorilor lor,  Academia bârlădeană, Pagini medicale bârlădene, Arheu, Viaţa noastră, Elanul de la Giurcani, Meridianul şi Meridianul Cultural Românesc, Onyx cu activitate la  Vaslui şi Dablin-Irlanda,  Băcanii, lui Ben Todică şi Blogului său cu răspândire nu numai în Australia, harnicilor şi pe deplin încărcaţii de har,colaboratorilor noştri care sunt bărlădenii Gheorghe Clapa, Dorina Stoica, Geta Modiga, avocatul şi primarul Dumitru Boroş, Serghei Coloşenco,Vasile Cârcotă, Petruş Andrei, Oltea Răşcanu-Gramaticu, Vasile Laiu, protoereu, vasluienii Valentina şi Valeriu Lupu, Dumitru V. Marin, Anica Tănase de la Pădureni, Elena Vlase Munteanu de la Grumezoaia,  nu în ultimul rând acad. prof.dr, îng. Avram D. Tudose, Theodor Codreanu, Petru Ioan şi Ioan Marcu de la Huşi, învăţătorului pensionar Roman Scumpu de la Priponeşti, Vasile Ghica de la Tecuci.

Cărţile Ion N. Oprea şi despre dânsul sunt un elogiu, un omagiu adus foştilor lui profesori de la  Liceul-Colegiul „Gheorghe Roşca Codreanu”, în special admiraţilor lui prof. Hary Zupperman, profesor de Limba şi Literatura română, Gheorghe Popescu şi Traian Tănase, profesorii săi de Istorie, foşti şi lucrători ori conducători ai Muzeului de istorie  „Vasile Pârvan” din localitate, ultimul şi inspector şcolar, prezenţi şi prezentaţi  de fiecare dată la superlativ în relatările sale  de jurnalist şi scriitor.

An şcolar cu succese!

Pentru conformitate, Ion N. Oprea, 20 august 2019