Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

Despre opera lui EUGEN DORCESCU. Interviuri. Crestomație critică (2014-2020), Editura Mirton, Timișoara, 2021

Zenovie CÂRLUGEA


 

UN BILANȚ JUBILIAR :
MIRELA-IOANA DORCESCU (coordonator), Despre opera lui EUGEN DORCESCU. Interviuri. Crestomație critică (2014-2020), Editura Mirton, Timișoara, 2021, 670 p.

Devine tot mai convingătoarea ideea că, la un bilanț (de obicei jubiliar) al vieții și operei unui artist, se impune editarea unei lucrări (așa-zis omagiale), în care să se reflecte, în frunte cu CV-ul de rigoare, „vocile” cele mai reprezentative în plan cultural, literar, obștesc, constituind efigia cu care merge în posteritate respectiva pesonalitate. Desigur, nu de o „obsesie a posterității” ar fi vorba – deși despre asta unii comentatori scriu, în varii cazuri, cu convingere -, ci de o lucidă stare de conștiință asumată, unii dintre artiștii vizați având tăria de a-și amenaja acel loc de veșnică odihnă, în kimitírion-urile noastre betonate și cu cât mai puțină verdeață…

„Totdeauna ne străduim să facem ceva pentru posteritate, dar anevoie am vedea posteritatea făcând ceva pentru noi”, observa cu amară luciditate Joseph Addison, un poet și eseist englez de acum trei secole, de aceea, poate, pe considerentul că posteritatea se pregătește din timp (cineva a spus asta), personalități culturale și științifice (și nu numai acestea) doresc să lase, încă din timpul vieții, imaginea cât mai exactă a trecerii lor prin lume, prin oglinzile alterității, prin conștiința semenilor…

Nu e nimic spectaculos ori teatral în acest gest de livrare post vita a imaginii, iar atunci când acesta vine din partea unor personalități îndeobște recunoscute, gestul ca atare constituie deopotrivă un bilanț pentru contemporaneitate și o întâmpinare pentru posteritatea mai mult sau mai puțin grăbită a se interesa/ ocupa de „cazul” în discuție.

Să rămânem la ideea de „bilanț”, într-o contemporaneitate concretă, cu precizarea că astfel de cărți, dincolo de marcarea vreunui jubileu, constituie instrumente de lucru foarte importante pentru comentatori/ cercetători, furnizând acel pachet biobibliografic, întocmit de-a gata, care i-ar necesita monografistului respectiv un timp relativ considerabil, ușurându-i astfel accesul la indicii bibliografici, ba chiar la texte reprezentative, definitorii pentru personalitățile în cauză.

Despre Opera lui EUGEN DORCESCU, masivul volum omagial prilejuit de împlinirea a 50 de ani de la debutul în revista „Luceafărul” (București), apoi la Editura Cartea Românească în 1972, se adaugă celorlalte lucrări, prin care neobosita Mirela-Ioana Dorcescu, nimeni alta decât soția poetului, le-a editat cu deosebită osârdie, dublată de un simț valoric și interpretativ. Cercetând cu atenție și vocație creator-aplicativă universul liricii dorcesciene, în lucrări de sine stătătoare (Eugen Dorcescu sau vocația vectorială a Nirvanei, 2015; „Etern, într-o eternă noapte zi”. Eseu hermeneutic în dialog cu Poetul Eugen Dorcescu, 2016; Primăvara elegiei, 2017; Hermeneia, 2019 ș.a.), realizând totodată substanțiale antologii din poezia clasicului timișorean (Nirvana. Cea mai frumoasă poezie, 2015; Sub cerul Genezei, 2017; Agonia caniculei, 2019) și editându-I, până acum, cele două volume din fabulosul Jurnal de mai bine de 1000 de pagini (I. Îngerul Adâncului. Pagini de jurnal, 1991 – 1998; II. Adam. Pagini de jurnal, 2000-2010, 2020), sine qua non înțelegerea Omului și Scriitorului nu poate fi aprofundată, pe coordonatele existențiale și onto-valorice, cartea de față amintește de lucrarea omagială Despre Eugen Dorcescu. Volum omagial 75 (2017), care însuma articole semnate de importanți scriitori despre „Omul şi Poetul”, „Scribul”, „Poezia” şi „Recunoaşterea”, în tot atâtea secțiuni distincte.

Și pentru a completa acest tablou al recunoașterii omagiale a poetului vom aminti și consistenta antologie de autor, apărută în Spania: Eugen Dorcescu, Elegías Rumanas, Obra reunida, Selección del autor, Editorial ARSCESIS, La Muela (Zaragoza), 2020. Traducción y edición crítica: Coriolano González Montañez; Biobibliografía y selección de opiniones críticas: Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu.

Subintitulată „Interviuri. Crestomație critică”, lucrarea începe cu un portret aniversar despre „Poetul Eugen Dorcescu”, în care Mirela-Ioana Dorcescu amintește de prețuirea pe care i-o poartă aniversatului numeroși scriitori români și străini (de la Virgil Nemoianu, Vasile Barbu, Nicolae Dabija, Luis León Baretto, la Șerban Foarță, Iosif Cheie, Miron Scorobete, George Vulturescu, Victor Rusu, Zenovie Cârlugea și atâția alți comentatori, care au relevat bogăția de teme și idei a magnificent-mirobolantului univers liric, precum și dimensiunea considerabilă a acestui poet, pe care critici literari străini îl consideră deja „poet european” în cheia veritabilei modernități, încadrabil într-o „tradiție a sublimului” (Andrés Sánchez Robayana), deopotrivă numindu-l „cel mai mare dintre poeții români în viață” (Luis León Barreto)… Un literat precum Coriolano Gonzáles Montañez a învățat limba română ca să-l traducă și să-l promoveze în spațiul hispanic. Și ar mai fi de amintit multe alte nume de cercetători literari precum Rosa Lentini, Fernando Sabido Sánchez, Jaime Siles, Maria Cinta Montagut, Mónica Delia Pereiras, Luis, Sanz Irles, Lucía de Fraga, Jorge de Arco ș.a.

În „portretul” realizat, Dna Mirela-Ioana Dorcescu face o sumară trecere în revistă a „specificului dorcescian”, accentuând câteva aspecte esențiale, „definitorii” pentru „individualitatea lui Eugen Dorcescu în literatură”. „Poet cultivat, poliglot, conectat, datorită lecturilor asidue în franceză și spaniolă, ocazional, și în italiană, la marile culturi romanice”, Eugen Dorcescu este încadrabil în formatul „poeziei spirituale, cu ascendent în cărțile sapiențiale și poetice ale Bibliei, în special în Psalmi”. Sfera inspirației sale trece cu mult dincolo de creștinism, în relieful spiritual al altor religii, într-o „vastă paradigmă”, de vreme ce întâlnim în aceasta atât referiri la cultele precreștine (zeul Moloch), cât mai ales concepte fundamentale de hinduism și buddhism (Nirvana, Samsara, Vacuitatea etc.), din mitologia greacă (Orfeu, Euridice etc.) etc. Poezia sa reflectă o mitologie lirică de maximă idealitate, în cadrul căreia întâlnim acele metafore-simbol ale unei reverii intens spiritualizate (Marele Arheu, Trubadurul din vis, Templierul, Ioanitul, Litovoi etc.), capabile a pune în evidență ceea ce poetul numește „arhi-amintirea”, o tehnică maieutică de sine, de abisală cunoaștere, menită a revela, anamnetic, „avatarii”, existențele a priori și lumile posibile respective, totul cu referențialitate la acuitatea urgentă a destinului/ spiritului creator. Poet înnăscut (genuinus), Eugen Dorcescu este deopotrivă un „poeta doctus” și un „poeta artifex” – inspirația, instruirea și meșteșugul poetic exprimând triada substanțială a unei personalități lirice inconfundabile, încadrabil în sintagma fericită prin care Blaga definea „poeții de linie înaltă”…

Poet, prozator, eseist și traducător din limbile franceză și spaniolă (la rândul său tradus în culturile italo-hispanice), Eugen Dorcescu este autorul a peste 40 de volume de poezie și proză (dacă am numărat bine), prezent în diferite volume colective și antologii, ca și în zeci și zeci de publicații române și străine, încununat cu premii și distincții ale breslei și Statului român, Cetățean de Onoare al Timișoarei etc. După cum îl înfățișează și reușitul portret de pe coperta volumului în discuție (desen de artistul Mihai Cătrună), scriitorul reflectă, la această vârstă, o maturitate deplină, privind în ideatic cu o fermă stăpânire de sine, dar și cu acea blândețe a înțelepciunii, emanând pacificare sufletească, împăcare de sine, conștiință a datoriei împlinite față de sine și de Cel Veșnic („darul cu care am fost înzestrat”), scrutând timpul dintr-o deja apogeică ipostază. Un ipostaz al sublimului!

A doua parte cuprinde trei interviuri substanțiale, realizate de Silvia-Gabriela Almăjan („Antologiile Nirvana. Cea mai frumoasă poezie și Biblice, dar și Îngerul Adâncului sunt cărțile identității mele adevărate, profunde”, pp. 41-47), Ana-Maria Radu („Cartea vieții mele”) și George Roca („Poeta Genuinus – Poeta Doctus – Poeta Artifex”), prin care poetul își mărturisește profesiunea de credință, ideatica spirituală a operei sale (neconsiderându-se poet „mistic”, ci metafizic, de problematică spirituală), credința că „poezia și proza mea se află într-o relație biunivocă, derivând din statutul meu de scriitor, același în ambele ipostasuri”, proza nefăcând decât să „decripteze”, discursiv și analitic, simbolurile, metaforele, lumea poeziei, și invers („poezia esențializează, oarecum încifrat și sintetic, desfășurările precumpănitor expozitive ale prozei”).

Preț de peste 600 de pagini sunt dedicate cronicilor, eseurilor, notelor de lectură și studiilor semnate de nume cunoscute din cultura română de azi, dar și din literatura spaniolă, precum, în ordine alfabetică, Cezarina Adamescu, Silvia-Gabriela Almăjan, Veronica Balaj, Vasile Barbu, Luis León Baretto, Livius Petru Bercea, Elisabeta Bogățan, Iulian Boldea, Pr. dr. Ioan Bude, Lucian Bureriu, Zenovie Cârlugea, Iulian Chivu, Marian-Cătălin Ciobanu, Radu Ciobanu, Anișoara-Violeta Cîra, Petre Don, Mirela-Ioana Dorcescu, Luis Sanz Irles, Mircea Lăzărescu, Ticu Leontescu, Daniel Luca, Maria Cinta Montagut, Coriolano González Montañez, Laurențiu Nistorescu, Maria Nițu, Marian Odangiu, Mariana Pâșlea, Ana Pop Sîrbu, Ion Pop, Pr. dr. Ionel Popescu, Florin-Corneliu Popovici, „Portal Măiastra” (Z. Cârlugea), Adrian Dinu Rachieru, Ana-Maria Radu, Alexandru Ruja, Miron Scorobete, Constantin Stancu, Theodor Talianu, Cristina Temu, Marius Terchilă, Pr. Horia Țâru, Cornel Ungureanu.

Lucrarea reprezintă, dincolo de marcarea unui bilanț circumstanțial îndreptățit, o sursă importantă de informații, privind Viața și Creația în cauză, pentru toți cei ce apelează/ accesează opera valorosului scriitor Eugen Dorcescu, un clasic în viață, oricând, în acest fel, disponibil viitorului monograf. Remarcăm, desigur, benedictina aplecare a coordonatoarei Mirela-Ioana Dorcescu, lăudabilul efort susținut, rigoarea de standard a procesului de elaborare, profesionalismul și devoțiunea de neegalat, în ceea ce privește atât promovarea cât și înțelegerea profundă/ descifrarea hermeneutică a Operei.

Un demers necesar, constant, profund, devoțional, pilduitor, de o specială consacrație, pe care îl salutăm și a cărui acuratețe indelebilă, sub toate aspectele, o recomandăm cu fraternă colegialitate scriitoricească.

Târgu-Jiu, 5-7 aprilie 2021

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.660 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5