Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020
Destine sub Crugul cerului. Teodor Epure: CIOCÂRLIA LACOMĂ
Teodor Epure
CIOCÂRLIA LACOMĂ
Când ciocârlia cânta mai frumos, I se făcu foame acolo sus Flămândă ar fi găsit, hrană pe câmp, Dacă ar fi căutat-o la timp. Dar văzu un pescar cu niște viermișori, Să ceară i s-a părut mai ușor Decât să caute cu migală. Pe câmp, ar fi găsit fără-ndoială. În schimb pescaru-i ceru o pană. Ciocârlia îi dădu fără teamă, Târgul i s-a părut mai ușor, Hrana obținându-se fără spor. După ce mănâncă un viermișor, Și sfredelea înălțimele în zbor Văzu cum se înalță din câmpie, În văzduh o altă ciocârlie. Aceasta mai înțeleaptă îi spune Noi suntem păsări în culori divine, Îngeri cu poruncă de la DUMNEZEU Să înveselim lumea când e mai greu. Ciocârlia privi atunci în jos, Pescarul cu viermișori într -un coș, Repede-și smulse două pene din zbor, Și căpătă doritul viermișor. Așa făcea schimbul zile la rând, Până a încercat să zboare spre sud, Dar i-a scăzut puterea deodată, Și a rămas să plece altădată. Așa se întâmplă și cu oamenii, Care-s victime propriei lăcomii, Vânzând tot pentru câștiguri de -o clipă, Pagubă pentru mai târziu cumplită.Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania
