DICŢIONAR SPECIAL
A. … DIN CARTEA DE ONOARE A COMUNEI
După anii 2000, pe când mai culegeam informații pentru Monografia comunei Vlăsinești, mai precis despre Administrație și generațiile actuale ale acestui compartiment, fără nici o ezitare m-am oprit, mai întâi, asupra inginerului LUCIAN TRUFIN, viceprimarul comunei, la vremea aceea. Era singurul licențiat și cel mai tânăr din Primărie. Puteam zice că-l cunosc destul de bine, pentru că eram din totdeauna și ”consăteni”. Purtam în memorie imagini încă din plimbările la care era scos împreună cu frățiorul său geamăn, Sebastian, într-un landou cu două locuri, frumos îmbrăcat în bleo, cum era obișnuită să-și răsfețe tânăra mămică odorurile, în primul lor an de viață și chiar mai târziu; mai păstram crâmpei și din anii lor de școală primară și gimnazială și n-am apucat a-i uita nici după aceea, pentru că la școala noastră era obiceiul de mult moștenit de a se urmări evoluția propriilor absolvenți până la încadrarea în muncă; în unele cazuri, și după…
Amândoi au urmat, cu rezultate strălucite la învățătură, cursurile Liceului ”Electrocontact” Botoșani (promoția1994) și, ulterior, ale Facultății de Electrotehnică a Universității Tehnice ”Gheorghe Asachi” din Iași (promoția 1999), după care, în condițiile atât de derutante ale tranziției noastre ”originale” din anii aceia, cei doi frățiori s-au orientat, după propria lor alegere, dominată de principiile pragmatismului, potrivit cărora ”drept unic criteriu al adevărului e ceea ce este util și avantajos din punct de vedere practic”, etalându-și, totodată, și vocația lor pentru muncă.
Edificator în acest sens, este drumul pe care a pășit în tumultul vieții tânărul inginer electrotehnist LUCIAN TRUFIN, care, după un scurt stagiu de debutant în profesie, la Studioul local de televiziune prin cablu din Săveni, forțat de împrejurări, a trebuit să-și găsească altceva de lucru, situație în care a ales să înființeze o făbricuță de pături din P.N.A. și lână, o experiență care a funcționat timp de 4 ani, cu 6 angajați, și care i-a adus și primele satisfacții.
Tocmai atunci s-a ivit și omul, în persoana proaspătului său socru, ION ȚARIC †, un iubitor și generos părinte, care l-a înzestrat cu un nou loc de muncă și mai sigur și mai rentabil, o societate cu activitate de morărit și fabricare a uleiului din floarea soarelui, botezată ”ȚARINA”, care merge bine și astăzi, încât se poate conchide că exercițiul primilor ani de OM DE AFACERI i-a adus tânărului şi vrednicului inginer multe momente de confruntare cu viața, așa cum este ea, cu bune și cu rele, dar, cu deosebire, i-a adus și câteva avantaje importante: o bună reputație în comunitate, dobândită prin cinste și corectitudine, prin calitatea prestațiilor și produselor oferite beneficiarilor, cât și prin amabilitatea manifestată în raporturile cu aceștia, câștiguri cu urmări onorante și în planul vieții de familie, unde, de-atunci sălășluiesc frumusețea caracterelor, armonia și împăcarea deplină între cele trei suflete din casa Lor, unite prin același crez față de muncă: LUCIAN, soț, OANA, soție, învățătoare și RAREȘ, fiu, rodul dragostei lor, elev deja în clasa a IV-a, și o situație materială mulțumitoare.
După un precedent atât de favorabil sieși, la alegerile locale din 2004, când avea doar 28 de ani, inginerul LUCIAN TRUFIN a fost ales consilier comunal și investit în funcția de VICEPRIMAR al comunei Vlăsinești, funcție în care, încă de la început, s-a distins printr-un activ spirit de inițiativă și perseverență, reușind, împreună cu specialiștii din Primărie, să pună în derulare câteva programe (majoritar finanțate de diferite organisme neguvernamentale), a căror valoare însuma câteva sute de milioane de lei.
Meritele sale deosebite și calitățile sale de bun și harnic gospodar au atras și mai mult atenția comunității și forurilor județene, pentru care a ajuns un adorat și, la alegerile locale din 2008, a câștigat lejer, din primul tur, funcția de PRIMAR al comunei noastre.
Cu atât mai ușor i-a fost să câștige și scrutinul următor, din 2012, având argumente și mai convingătoare în favoarea sa, pe care alegătorii le-au prețuit. Se schimbaseră în bine multe lucruri, la nivelul comunei, în perioada primei sale legislaturi de primar: se amelioraseră relațiile comunității cu autoritățile și confortul din școli și grădinițe; prinseseră contur și cele două construcții din curtea Primăriei – remiza SVSU cu spații și pentru magazia de materiale și arhivă, funcțională și destul de cochetă, și localul After School. Devenise deja o realitate și cel mai mare proiect pe care l-a câștigat și pus în operă D-l Primar la începutul celui de-al doilea său mandat, sprijinit de o vrednică și devotată echipă de consilieri și alți colaboratori, dar prezența Dumnealui, pas cu pas, la asfaltarea celor 9454 m de drumuri publice din cele trei sate ale comunei a rămas hotărîtoare, realizare cu atât mai prețioasă, cu cât proiectul a fost câștigat și susținut pe toată durata implementării lui, din opoziție, în pofida multor piedici; acesta, după cum și celelalte proiecte care au prins viață sub patronajul D-sale au fost, indubitabil, sfințite cu propria dăruire: reabilitarea și modernizarea căminului Cultural din Sîrbi și dotarea acestuia cu echipamente specifice Ansamblului artistic ”HORA”, construirea Bazei sportive ”Flacăra Vlăsinești”, amenajarea terenului de fotbal și a modernului Cabinet stomatologic din Vlăsinești, mai recenta inaugurare a localului Grădiniței de Copii și a Cabinetului medical din Sîrbi, reabilitate și modernizate, ameliorarea, prin împădurire, a unor terenuri degradate de pe teritoriul satului Sîrbi, în suprafață de 40 de ha, dar ceea ce surprinde și mai mult la personajul principal al paginilor de față este marea sa capacitate de implicare în toate proiectele care se derulează în comună, indiferent sub ale cui auspicii se desfășoară ele; aşa cum se întâmplă şi cu sectorul de drum care leagă D.J. Săveni-Hăneşti de satul Miron Costin (şi podul aferent), în curs de realizare; gândește profesional asupra fiecărei lucrări, o supraveghează în toate ipostazele ei până ”la gata”, îi acreditează finalitatea ori o amendează după priceperea şi rafinatul său bun gust, până este dată în folosinţă…
Altor obiective, nu chiar banale, le dă viață cu și mai multă ușurință, din proprie inspirație: așa au apărut fântâna cu cumpănă de la marginea satului și alta din câmp, cișmeaua reabilitată și, de asemenea, Obeliscul ”Vlăsinești – 550”, părculețul din preajma Căminului Cultural din Sîrbi, sădirea unui important număr de puieți de tei dintr-o specie repede crescătoare și cu proprietăți medicinale, în toate satele comunei, postarea mai multor bănci stradale în diferite locuri, din sate, unde ele pot servi ca obiecte de care să beneficieze trecătorii cu nevoi de odihnă sau reconfortare ș.a.
Are, totodată, D-l primar în obișnuință să se implice, cu iscusinţă și pasiune, în pregătirea spectacolelor Ansamblului artistic ”HORA” și a paradelor obiceiurilor tradiționale; organizează întâlniri de încurajare cu veteranii și văduvele de veterani de război și face frecvente popasuri pe la casele oamenilor dezavantajați din comună, oferindu-le clipe de mângâiere, daruri ori măcar o rază de speranță.
Și, în tot ce face pune suflet, reușind să dea faptelor utilitate, frumusețe, consistență și amploare.
Fără prezența și contribuția Domniei Sale, marile manifestări devenite de-acum tradiționale la noi – Ziua Comunei (Vlăsinești, 15 August), Ziua Eroilor (de Înălțarea Domnului), Festivalul Vinului (Sîrbi, 26 octombrie), Balul gospodarilor (Miron Costin, de Sfinții Mihail și Gavril) -, la care participă întrega populație a comunei și chiar mai multă lume din satele vecine și din or. Săveni, numeroși invitați speciali, parlamentari și demnitari județeni, n-ar fi avut ecoul și farmecul cu care ne-a obișnuit.
Iar rolul acestei conexiuni cu instructorii artistici ai formațiilor noastre locale și cu interpreții s-a remarcat, cu deosebire, și în deplasările Ansamblului Folcloric ”HORA” peste hotare, de la care D-l Primar, artizanul acestuia, nu putea să lipsească: între 6 și 10 sept. 2012, la Concursul Internațional Folcloric, Ediția a XI – a, care a avut loc în orașul Nedelino din Bulgaria, de unde s-a întors cu DIPLOMA ȘI MEDALIA DE AUR și prezența la Festivalul Culturilor de pe Dunăre, în Germania, desfășurat în zilele de 4-6 iulie 2014, ca răspuns la invitația Primăriei orașului bavarez Ingolstadt și a Cercului Românesc de Prietenie din același oraș. (A fost a treia dovadă de generoasă prietenie din partea gazdelor, de care a beneficiat comuna noastră, demers inițiat și susținut de prof. dr. Ramona Trufin, fiică a satului Vlăsinești, la care, cu aceeași amabilitate, a răspuns primarul nostru, ing. Lucian Trufin.)
Şi alte admirabile manifestări sărbătoreşti se desfăşoară pe scenele noastre sub auspiciile Domniei Sale: de 1 și 8 Martie, 1 Mai și 1 Iunie, și, prin excelență, 1 Decembrie, Ziua Națională a României și Începutul/Deschiderea noului an școlar ş.a
Cu și mai multă bună dispoziţie, Domnul primar organizează lansări de cărți, mai ales dacă acestea sunt semnate de autori locali. Am avut onoarea să-mi fie patronate de Domnia Sa două lansări de cărți: în Ziua Comunei, din 15 August 2012, volumul ”Lumini ce nu se sting” și în ziua de 26 Octombrie 2014, la Sîrbi, ”… Și așa mai departe”, iar printre participanți la cele două acțiuni , am fost onorat să fie de față și câțiva distinși parlamentari, demnitari județeni și alte personalități precum: D-na prof. Mihaela Huncă, inspector general școlar, D-l Ion Istrate, directorul Editurii ”Agata”, D-l prof. Gh. Median, muzeograf, poeții Dorel Gaftoneanu și Georgică Manole ș.a., care au răspuns cu mare plăcere la invitația protagonistului manifestării.
Cu o altă ocazie, a Zilei Eroilor din 2014, a avut loc lansarea cărții ”Peste culmi”, autor prof. Haralambie Holic, patronată de același personaj.
Atentă la virtuţile Domnului primar, Editura ”Agata” i-a acordat primul CERTIFICAT DE MEMBRU DE ONOARE AL CLUBULUI ”CĂRȚILE REVISTEI LUCEAFĂRUL”, ÎN SEMN DE RECUNOȘTINȚĂ PENTRU CONTRIBUȚIA MATERIALĂ LA PUBLICAREA CĂRȚII ”Lumini ce nu se sting”.
Iar nu de mult, în legătură cu cealaltă carte, am putut citi pe site-ul aceleiaşi reviste : <<”Pentru memorie, Vlăsinești – Cultura scrisă în sărbătoare: Lansarea cărții: ”…Și așa mai departe”. Amfitrionii superbului act de cultură: ing. LUCIAN TRUFIN, primarul Vlăsineștilor; GHEORGHE BURAC, autorul cărții; autorul reportajului, ION ISTRATE.>>
La rândul său, Domnul primar a elogiat legătura Editurii ”Agata” cu Vlăsineștii, mulțumindu-i Domnului Istrate „pentru efortul de a scoate această carte care se adaugă la bogăția noastră sufletească.”
Pe fondul aceleiași colaborări, în luna februarie a anului 2011, D-l primar a inițiat apariția publicației locale, independente, de informare și opinie, ”Vlăsineșteanul”, editată de Primărie și beneficiind din partea domnului Ion Istrate, directorul Editurii botoșănene ”Agata” de generoasa ofertă de a o procesa și de a acorda colectivului de redacție consultaţiile necesare.
Avându-l ca director chiar pe cel care i-a dat viață, la solicitarea căruia m-am raliat și eu acelui prețios demers cultural, asumându-mi rolul de redactor șef, revista n-a putut avea decât un debut bine apreciat, în scurt timp dovedindu-și și utilitatea.
Rubrici ca: Unde ne aflăm?, Edilul comunei în dialog cu Dv., Primăria în slujba comunității, Școala, aceeași lumină, Activitatea culturală la zi, Oameni de seamă, Sărbătorile noastre, Cugetări, Folclor local, Sfatul medicului, Popas duhovnicesc, De la Poliție, au răspuns de-a lungul tuturor celor 17 numere care au apărut, din februarie 2011 și până în iunie 2012, așteptărilor cititorilor, din partea cărora s-a bucurat de elogiaose aprecieri… Ar fi un motiv suficient pentru ca renunțarea de până acum să nu fie definitivă.
Dacă numerele apărute au constituit, cu deosebire, o tribună de informare a comunităților din toate cele trei sate ale comunei, cu privire la principalele proiecte câștigate și puse în operă, pe care le-am menționat mai sus, cu atât mai mult, revista ar putea duce în viitor, în casele oamenilor, vești la fel sau chiar mai bune despre proiectele în așteptare care își fac stagiul în agenda gândurilor devotate ale primarului nostru: reabilitatrea și modernizarea localului cu etaj al Școlii Vlăsinești, alimentarea cu apă potabilă a comunei și canalizarea, realizarea Așezământului Cultural (în zona Monumentului Eroilor), înființarea, încă din toamna acestui an,în cadrul Școlii Gimnaziale GHEORGHE BURAC Vlăsinești a unei clase profesionale cu profil agricol/mecanică agricolă și, poate, încă și altele vor fi…
Deopotrivă prețuit în comunitatea vlăsineșteană, cu a cărei existență își identifică propriul destin, inginerul LUCIAN TRUFIN este de mult o personalitate cunoscută și apreciată și la niveluri superioare, fiind ales în funcții de mare prestigiu: de vicepreşedinte al conducerii județene a partidului social democrat, vicepreședinte al Asocțiației Județene a Primarilor, președinte al Grupului de Acțiune Locală (G.A.L.) Săveni, unitate prin strădania Sa înființată, care a și început ” sa aducă bani europeni la noi acasă”, cu care, recent, s-a şi dat în folosinţă o făbricuţă de procesare a laptelui în Vlăsinești, în curând, va prinde viaţă şi proiectul „Pista pentru biciclişti” în Vlăsineşti, după care vor urma şi altele.
Acesta este Omul care, prin doza sa mai pronunţată de inteligenţă şi prin exemplul său, orientează comunitatea către lucruri mai bine făcute, în contextul civilizaţiei şi în imperative etice de larg răsunet obştesc, adăugând cu fiecare faptă, la vremea Lui, ceva la înflorirea ei sau, cu alte cuvinte, este OMUL CARE SFINŢEŞTE LOCUL.
Născut în Vlăsinești, la data de 16 decembrie 1941; după absolvirea cl. I-VII la școala din sat, devine elev al Liceului Militar ”Ștefan cel Mare”, din Câmpulung Moldovenesc, unde beneficiază de aportul unor profesori de elită, care-i vor lăsa cele mai frumoase amintiri și-i vor marca puternic personalitatea.
Deși se acomodează ușor la regimul cazon – îndrăgindu-l chiar – și obține rezultate meritorii la învățătură, după terminarea liceului, din motive familiale, nu poate continua studiile militare pentru a urma cariera de ofițer, dar nici pe cele civile.
În aceste condiții, lucrează ca profesor suplinitor la Școala din Vlăsinești unde predă istoria și limba franceză.
Când posibilitățile i-au permis, s-a înscris la Facultatea de Istorie-Filosofie, Secția istorie, din cadrul Universității ”Al. I. Cuza”, din Iași. La absolvire, este repartizat ca profesor titular la Liceul Metalurgic din Galați. Predă în același timp istoria și limba latină și la Liceul Pedagogic din oraș.
Pentru rezultate deosebite în activitatea didactică, Ministerul Învățământului i-a acordat înalta distincție ”Profesor evidențiat”. După obținerea definitivatului în învățământ, ocupă, prin concurs, un post, continuându-și cariera didactică la Universitatea ”Dunărea de Jos”, din Galați, unde predă: Istoria modernă și contemporană, Istoria artelor și Paleografia româno-chirilică.
Concomitent, desfășoară o susținută activitate publicistică, pe teme de istorie, în presa locală și în paginile revistei ”Tomis”.
Pe tărâm științific, are preocupări de cercetare, privind istoria socială cu referire specială la ”satul din Moldova în perioada de trecere de la medieval la modern.”
… O strălucită carieră, croită în modestie, fără zarvă, însă temeinic, care îl onorează pe domnul profesor.
Născută la 11 mai 1966, în Vlăsinești.
Studii:
– cl. I-VIII, la Școala Vlăsinești;
– liceale, la Grupul Școlar ”Mihai Eminescu” Botoșani (promoția 1984);
– superioare: Facultatea de Tehnologie Chimică a Institutului Politehnic ”Gh. Asachi” Iași, secția C.F. -3 (promoția 1987);
– Facultatea de Chimie a Universității ”Al. I. Cuza” Iași (promoția 1999), profesor I;
A obținut Gr. I în învățământ în anul 2003, cu nota 10.
Trepte ale profesiei:
– 1 sept. 1987 – 31 aug. 1989, profesor la Școala cu cl. I-X Corni;
– 1 sept. 1989 – 31 aug. 1990, profesor la Liceul Industrial Bucecea;
– 1 sept. 1990 – 31 aug. 1991, profesor la Școala cu cl. I-VIII Stâncești;
– 1 sept. 1991 – 31 aug. 1996, director la Școala cu cl. I-VIII din Mănăstirea Doamnei, com. Curtești;
– 1sept. 1996 – 31 aug. 1999, profesor la Școala cu cl. I-VII Sîrbi;
– 1 sept. 1999 – 31 aug 2005 apoi din 1 sept. 2009 până la 31 aug. 2013, director al Școlii Coordonatoare Vlăsinești;
Spirit energic, ambițios-pozitiv și exigent, continuă și îmbogățește cu responsabilitate și competență tradiția valoroasă a acestei prestigioase unități de învățământ.
Apreciindu-i deosebita sa pregătire profesională, Inspectoratul Școlar al Județului Botoșani a selectat-o ca metodist-formator în specialitatea chimie, pentru zona centrului metodic Săveni.
Și cu această dăscăliță, Școala din Vlăsinești își completează, în mod fericit, registrul valoroșilor săi slujitori.
Născută la 5 februarie 1979, în Vlăsinești. Părinții: mama, Mărioara Trufin, învățătoare; tata, Maricel Trufin, profesor, fiu al satului Vlăsinești.
Studii:
– cl. I-VIII, la Săveni;
– Școala Normală ”Nicoale Iorga”, Botoșani, profil ”învățători-educatori”, promoția 1998, șefă de promoție;
– Facultatea de Litere a Universității ”Al. I. Cuza”, Iași, secția germană-engleză, specialitatea traducători;
– Studii parțiale la Universitatea Konstanz (Germania), specializarea ” literatură germană – literatură engleză și americană”;
– Examen de licență la Universitatea ”Al. I. Cuza”, Iași, cu diplomă de profesor și traducător (iunie 2002);
– Masterat la Universitatea ”Al. I. Cuza”, Iași, specializarea ”Cultură germană în context european);
– doctorand la Universitatea ”Al. I. Cuza”, Iași și la Universitatea Konstanz (Germania). A susţinut şi promovat doctoratul în literatură germană, la universitatea Konstanz, cu menţiunea „Magna cum laude”, la 4 dec. 2014;
– Îndeplinește funcția de manager al Facultății de Științe Inginerești din cadrul Universității Tehnice din Ingolstadt, Germania.
În timpul studiilor , a obţinut următoarele burse:
– Universitatea Heidelberg (DAAD, 2000) – Germania;
– Universitatea Konstanz (2001, 2002, 2004) – Germania;
– Fundația ”Robert Bosch” – Viena, 2004 – Austria.
Activități onorifice:
– vicepreședinte al Societății Germano-Române Bodensce, Konstanz (www.drg-bodensce.de);
– președinta Grupului Românesc de Prietenie Ingolstadt, Germania.
Activități publicistice:
– ”Demokrație als Fremdsprache”, Konstanz, 2004;
– articole on-line (www.spin-magazin.de);
– traduceri din germană: Ingeborg Bachman, Malina (roman), Ed. Humanitas, 2007 și Iulia Franck , Femeia din amiază, Ed. Humanitas, 2011;
… Un mic astru, a cărui strălucire se revarsă și asupra celor care i-au dat-o
S-a născut în satul Bodeasa, oraș Săveni, la data de 20 martie 1949, a urmat cursurile școlii primare din satul natal; gimnaziale și liceale la Săveni; Institutul Pedagogic de 3 ani și pregătirea superioară, în cadrul Universității ”Al. I. Cuza” din Iași, cursuri ( ”fără frecvență”), obținând licența în biologie.
Trepte ale activității:
1967 – 1968, profesor suplinitor la Școala Ichimeni, din comuna Avrămeni;
1968 – 1974, profesor și director la Școala Bodeasa (având și meritul de a fi contribuit la construcția noului local de școală din sat).
Din 1974, a fost profesor de biologie la Școala Sârbi, unde în perioada 1976 – 1978, a îndeplinit și funcția de director, aceeași pe care a avut-o și începând cu 1 septembrie 2011 până la pensionare.
Fire entuziastă, cu o putere de muncă rar întâlnită, calități pedagogice superioare, manager exemplar și animator cultural de performanță, astfel poate fi definită personalitatea acestui dascăl.
Pentru meritele sale deosebite în activitatea școlară și cultural-educativă de masă, a fost distins la înaltul titlu de CETĂȚEAN DE ONOARE al comunei Vlăsinești.
S-a născut în anul 1943, în Vlăsinești, din părinții Ilie și Hareta Holic; a urmat învățământul primar și gimnazial la școala din satul natal, liceal la Săveni, iar cel superior, la Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași.
De la 1sept. 1965 și până la 31 aug. 1979, a funcționat ca profesor de limba română – limba franceză la Școala din Vlăsinești (în perioada 1967 – 1969 a îndeplinit și funcția de director al Căminului Cultural), distingându-se printr-o meritorie activitatea didactică și extrașcolară.
Între 1972 și 2002, a lucrat la Liceul ”Dr. Mihai Ciucă” din Săveni, timp în care a obținut și gradul I în învățământ, iar din 2002 și până la pensionare a funcționat la Liceul Economic Nr.2 ”Virgil Madgearu” din Iași, unde a coordonat și prestigioasă revistă școlară ”Hermes”.
În legislatura 1996-2000, a fost consilier județean (Botoșani), în cea următoare (2000 – 2002), consilier orășenesc (Săveni), calitate în care a avut un rol important în comisiile de ”învățământ – cultură…” din care a făcut parte.
După o îndelungată muncă de documentare, în anul 2000 a publicat la Editura ”AXA” Botoșani o interesantă carte ”de istorie”, ”Cetatea Hotinului”, în 2010, cartea ”Școala a fost destinul meu”, la Editura ”PIM” din Iași, iar, recent (2014) o apreciată carte de istorie militară, publicată la aceeași editură din Iași, ”Peste culmi” – Regimentele ”8 Vânători” Botoșani și ”29 Infanterie” Dorohoi, în campania din 1916–1918 – , pe care a dedicat-o eroilor vlăsineșteni din primul Război Mondial.
În pofida plecării cu serviciul pe alte meleaguri, legătura sa cu satul natal a rămas la fel de durabilă.
Continuă să fie prezent la marile sărbători de peste an – de Hram și de Ziua Comunei, de Crăciun și Anul Nou, de Sfintele Paști și mai ales, de Ziua Eroilor.
De această ultimă sărbătoare, acum doi ani, a adus o pungă cu pământ din Cimitirul Eroilor din Valea Cașinului, pe care a îngropat-o la baza Monumentului Eroilor din Vlăsinești, și un stejărel din același loc, pe care l-a plantat în curtea școlii. Iar în acest an și-a lansat cartea ”Peste culmi”, cuprinzând și mărturii despre participarea eroică a vlăsineștenilor la campania din 1916-1918 din primul Război Mondial, pe Valea Cașinului, un adevărat eveniment cultural, onorant pentru comuna noastră.
Urmare a celor expuse mai sus, Consiliul nostru Local şi-a însuşit expunerea de motive iniţiată de D-l primar , Lucian Trufin, şi consilierul local, prof. Burac Gheorghe, conferindu-i înaltul titlu de CETĂŢEAN DE ONOARE al Comunei Vlăsineşti, ca o recunoaştere a meritelor sale deosebite şi din dorinţa de a omagia munca, dăruirea şi rezultatele de excepţie ale acestui – OM – în întreaga sa carieră.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania