Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

DIN CAUZĂ DE COVID-19

needitat…

DIN CAUZĂ DE COVID-19

 

Cum se leagă evenimentele între ele – ceva de speriat (la modul propriu, cel mai propriu, forțând un pleonasm)! Că stau oamenii în casă, că pică economia, că nu se mai joacă fotbal pe nicăieri, că s-a amânat și Campionatul European, că s-au amânat chiar și Jocurile Olimpice, că nu se mai găsește pe rafturi prin magazine nici mălai și nici făină, că drojdia a devenit o rara avis de nu-mi mai poate face nevasta o gogoașă de-aia înfuriată, că se întoarce diaspora la matcă (fără grozavul ajutor de 25.000 de Euro promis cândva, de un fost Prim Ministru al României, că sunt depășite cadrele medicale de ritmul creșterii ratei îmbolnăvirilor, că vor fi și mai depășite, că au răni la mâini, că nu sunt măști, nici ventilatoare, că au început să apară primii morți, că armata este în stradă, că Marcel Velea, că Marcel Ciolacu, că Dragnea și Dăncilă, că Orban și Arafat, că Băsescu și Iohannis, că s-a stricat vremea…

Ieri a decedat la Paris, în vârstă de 84 de ani, scriitorul român, refugiatul politic Paul Goma. Din cauză de COVID-19. Altfel, probabil, nu s-ar fi scris nimic. Sau… mai nimic. 

Ar fi și de înțeles, atâta vreme cât vechiul regim totalitar îi retrăsese cetățenia și-l alungase din țară (nu era român!), iar celălalt regim, actualul, refuzase să i-o înapoieze (să rămână unde este!). Bine, eu îi înțeleg și pe ăia, și pe ăia: prea a tras (Paul Goma) cu tunurile în toți. Nu și-a cunoscut interesul; dacă ar fi acceptat să fie și el un pic mai prietenos…

Informându-mă și aflând una și alta despre scriitor, mai urmărind și câte un clip video, mi-am dat seama că, incontestabil, omul Paul Goma avea coloană! A fost genul acela incomod, al individului care are o anumită conduită de viață („cele zece porunci”, în general, nerespectate de creștini sau dharma, atât de prețioasă pentru asiatici) de care se ține, fără a se accepta compromisuri. În balanța vieții a jucat totul pe o singură carte: cea a respectului de sine! Ar fi putut accede la funcții importante, ar fi fost publicat, ar fi câștigat bani și faimă. N-a fost să fie. Verticalitatea l-a costat toate acestea. Plus câțiva ani de pușcărie și de domiciliu forțat în Bărăgan.

Singur într-un ocean tulbure sau, mai bine spus, tulburat. De lașitate, de incompetență, de parvenitism, de răutăți, de trădări…

Opera sa ar putea fi considerată un manifest politic, atâta vreme cât sursa de inspirație a reprezentat-o propria viață, o viață de transfug cu care s-a confruntat încă din copilărie, odată cu refugiul părinților săi din Basarabia în România în urma Pactului Ribbentrop-Molotov și care l-a urmărit întreaga existență. Mai mult chiar, singur a recunoscut că, modelul său de a scrie, alegerea subiectelor, tratarea și redarea lor, i-au fost inspirate de Soljenițîn. 

Alungat de colo-colo (din cauza gurii mari care ar fi făcut mai bine să stea închisă), răzvrătitul a trecut prin toate experiențele neplăcute posibile. Stau și mă întreb dacă, vreodată, Paul Goma a avut parte de senin pe cerul vieții sale. I-o fi suflat și lui, vreodată, vântul din pupa? Din ce-am constatat, a înfruntat multe furtuni. Singur. Cu vântul în față.

Era firesc ca, în astfel de condiții omul să se radicalizeze și scriitorul să scrie în consecință. 

Am în bibliotecă o singură carte de-a scriitorului: „Din Calidor”. Închei aici – merg să citesc.

 

După cum spuneam, ieri, 25 martie 2020, a murit, la Paris, scriitorul Paul Goma. Din cauză de COVID-19.  



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.605 abonați

2 comentarii la acestă însemnare

  1. Virgil Ciuca spune:

    Este bine sa nu uitam ca Paul Goma alaturi de Mihai I-fost rege- si alti peste O SUTA de intelectuali romani „antiromani” au semnat „Declaratia de la Budapeste din iulie 1989”
    act de INALTA TRADARE DE TARA SI NEAM!

    TRADAREA DE TARA SI NEAM NU SE UITA SI NICI NU SE IARTA -indiferent de „motivele” TRADARII

    EU nu am nici respect si nici compasiune fata de „TRADATORII DE TARA” si aparatorii lor!

    Virgil Ciuca
    Bucuresti
    27 martie 2020

  2. Florin Meșca spune:

    Nu aș fi atât de radical în judecată. Nu o fac pe avocatul – nu mă pricep – dar încerc să privesc obiectiv tabloul. În primul rând, Paul Goma nu era cetățean român. Fusese cândva dar, datorită spiritului său ce nu se sfia să se exprime liber într-o societate care-l dorea închis în colivie, fusese expulzat. După ce tatăl său fusese închis în pușcărie, după ce el însuși cunoscuse aceleași rigori, după ce fusese trădat de confrații săi scriitori (unii… mai mult sau mai puțin)…
    Am citit și eu „Declarația”. Primele două fraze din preambul sunt în regulă: îndeamnă pe români și pe maghiari la acțiuni comune pentru stabilirea libertăților democratice pentru cele două popoare. Mai departe, de pe ce poziții „joacă” unii sau alții… devine interpretabil. Sigur, printre rânduri au fost intercalate și „șopârle” (gen: „Transilvania – spațiu de complementaritate”).
    E adevărat, documentul este contestabil, dar eu cred că „partea română” a fost bine intenționată.
    Revin la Paul Goma. Cu toate că a semnat acel document, având în vedere că a fost hulit, alungat (i s-a retras cetățenia) și disprețuit, consider că a-l numi trădător de țară (care țară?!) este nedrept. Și-apoi, cine nu greșește într-o viață de om?

    Nici eu nu am respect și compasiune pentru TRĂDĂTORII DE ȚARĂ! Cu apărătorii lor… este o altă chestiune: dacă, în urma judecării „trădătorilor” apărați de „apărători”, se ajunge la concluzia că „trădătorii” nu sunt trădători?

    Citind câteva din poeziile dumneavoastră, am ajuns la concluzia că sunteți un patriot și că suferiți pentru țara noastră, România! (Suntem în aceeași barcă.) Am observat, de asemenea, că aveți un cult pentru Mareșalul Ion Antonescu. Vedeți, în ceea ce-l privește pe Mareșal, părerile sunt pro și contra: unii îl consideră erou național, alții… trădător. Eu, personal, nu am curajul să dau niciun verdict: și Mareșalul, ca orice om, a făcut și bune, și rele. Un singur lucru este clar: a fost un patriot! Erorile pe care istoria i le-a consemnat, nu cred că-l pot coborî într-atât încât să fie considerat trădător.
    Speculațiile care se fac, de o parte și de alta, sunt partinice. Părții care-l califică drept trădător i se opune cealaltă, care-l consideră erou. Și unii, și ceilalți au dreptate (dreptatea lor), și unii, și ceilalți greșesc atunci când dau verdicte radicale.
    Calea de mijloc (a judecății) este cea mai bună și în acest caz.

    Florin Meșca
    Ploiești
    5 aprilie 2020

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5