Atunci când ești profesor de peste 25 de ani, iar educația adulților a devenit o parte importantă din viața ta, participarea la un curs de formare pe această temă este o oportunitate de neratat. Această șansă mi-a fost oferită de Asociația Luckovid, prin intermediul proiectului Erasmus+ KA104 2020-1-RO01-KA104-079670– Adult education staff mobility: „Learning to live together for a more resilient, competitive and united society” (Învățăm să trăim împreună pentru o societate mai rezilientă, competitivă și unită).

În cadrul acestui proiect, în perioada 1-7 august 2021, am participat împreună cu doamnele profesoare Teodora Dragotă și Gabriela Nodea și domnul profesor Eugen Nodea la cursul ,,Educația adulților în secolul al XXI-lea”, desfășurat în Pola, Croația. La această formare au participat cursanți din Polonia, Turcia, Ungaria, Slovenia, Slovacia și România, iar îndrumătorul nostru a fost domnul Konstantinos Oikonomou din Grecia.

Majoritatea participanților la acest curs aveau o bogată experiență în educația adulților, iar activitățile propuse ne-au permis să învățăm multe lucruri interesante atât de la formatorul nostru, cât și unii de la alții.

În prima zi, duminică, 1 august 2021, după ce ne-am prezentat și am făcut câteva jocuri pentru a ne cunoaște mai bine, fiecare profesor a vorbit despre școala, regiunea și țara sa, răspunzând, într-un dialog interactiv, întrebărilor și curiozităților celorlalți participanți. Tot atunci am aflat cum se va desfășura cursul, care erau așteptările formatorului și ale colegilor de formare.

A urmat o săptămână de lucru foarte solicitantă, cu o mulțime de informații noi, dar și cu aplicații practice stimulative, ocazie cu care am experimentat lucrul în echipă, alături de coechipieri de naționalități diferite, într-o limbă care, deși nu era limba maternă a niciunuia dintre noi, ne-a permis să avem un schimb efervescent de idei. Personal, participarea la această formare mi-a întărit convingerea că trebuie să aprofundez studiul limbii engleze, pe care n-am studiat-o niciodată la școală, ci doar în contexte non-formale, cum ar fi pregătirea lingvistică făcută cu noi, profesorii de alte discipline, de colega noastră de limba engleză, Teodora Dragotă, anterior participării la acest curs.

Iar pentru că fiecare adult învață în mod diferit, aș dori să vă prezint în rândurile următoare câteva informații interesante pe care le-am aflat cu ocazia acestei formări și care sper să vă îmbogățească și dumneavoastră orizontul cunoașterii.

Dacă timp de multe secole educația adulților s-a realizat prin simpla transmitere a învățăturilor de la o generație la alta, evoluția rapidă a societății moderne și nevoia constantă de adaptare la o societate dinamică  au impus un nou concept: cel al învățării pe tot parcursul vieții. Astfel, adultul trebuie să fie capabil să acumuleze și să utilizeze cunoștințe noi în contexte de lucru actuale. În acest sens, aș exemplifica andragogia cu o situație de învățare concretă, generată de pandemia de COVID-19: adaptarea rapidă a majorității dascălilor de pe mapamond la utilizarea noilor tehnologii pentru ca școala să continue, chiar și de acasă.

Încă de la începutul cursului, formatorul nostru a definit conceptele de andragogie (educația adulților) și pedagogie (educația copiilor), precizând că deși termenul de „andragogie” a fost creat încă din anul 1833, de către educatorul german Alexander Kap, pentru a descrie practica lui Platon de instruire a elevilor lui, care erau tineri adulți, Malcom Knowles este cel care a pus „andragogia” pe locul pe care îl ocupă în contextul educației pentru adulți.

În lucrarea „The modern practice of adult education: From pedagogy to andragogy”, publicată în 1980, Malcom  Knowles prezintă adulții drept elevi motivați și auto-direcționați, cu așteptarea de a fi independenți în luarea deciziilor, valorificând experiența personală și dorind respect, beneficiari ai procesului de maturizare care presupune trecerea de la dependență la autonomie, pasivitate la activitate, subiectivitate la obiectivitate, ignoranță la iluminare, responsabilități minimale la responsabilități multiple, centrarea pe detalii la centrarea pe principii, imitație la originalitate, impulsivitate la raționalitate, interese înguste la interese generale.

Knowles a încercat să dezvolte o teorie special pentru învățarea adulților, valorificând stilurile unice și punctele forte de învățare ale cursanților adulți:

• trecerea de la statutul de persoană dependentă, în calitate de elev, la persoană care se auto-dirijează, se implică responsabil în planificarea și evaluarea propriului proces de învățare;
• adulții sunt responsabili pentru deciziile privind educația, își definesc propriile nevoi, așteptări și strategii de învățare și se implică activ în planificarea propriilor programe de învățare;
• adulții sunt interesați de domenii de studiu aflate într-o legătură directă cu situațiile din viața curentă și cu așteptările viitoare;
• experiența adulților constituie baza activităților de învățare, conturând și limitând acumularea de noi informații;
• învățarea adulților se focalizează mai ales pe soluționarea problemelor și mai puțin pe aspectele privind conținutul;
• adulții răspund mai bine la stimulii motivaționali intrinseci comparativ cu cei extrinseci.

Cursul ,,Educația adulților în secolul al XXI-lea” a avut la bază câteva teorii fundamentale în domeniul educației adulților: Andragogy (Malcolm Knowles – sfârșitul anilor 60) , Education for social change (Paulo Freire- anii 60) și Transformative learning (Jack Mezirow – sfârșitul anilor 70).

Deși programul cursului a fost foarte dens, atmosfera de lucru a fost atât de plăcută, încât aproape că nu ne-am dat seama cum zboară timpul, iar faptul că acum ne-ar plăcea tuturor să reluăm această experiență este dovada clară a unui curs de formare reușit, care și-a atins pe deplin obiectivele.