Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Eminescu însângerat

    Eminescu însângerat

    Sătul de verbul a avea
    Cobor rotund înspre lumină,
    Înfulec tainic nopţi de stea
    Şi le transform într-o grădină.

    Din sânge tai mlăzi de alun
    Şi prind devorator năvoade sacre,
    Pe Eminescu să îl recompun
    În lucruri simple, fără moarte.

    Îl regăsesc în flori de tei,
    În nuferi simt că mă inundă,
    Iar cupa cu parfum de zei
    I-o trec smerit printr-o oglindă.

    Prezentul mă pătrunde violent
    Şi-mi cere insistent să frâng luceferi,
    Iar într-un spaţiu inocent
    Ghilotinez poetul între versuri.

    Nu ştiu, nu văd, n-aud, nu simt,
    Robotu-mi arde viu în sânge,
    Şi rinocerul care-am devenit
    Conştient, sărut-un Eminescu-n sânge.

    Fiecare vers ori poezie prin care te rosteşti, nu doar te deposedează de un strop al sinelui, ci creează altora putinţa de aţi pătrunde în lăuntrul spiritului cu delicateţe sau încălţat…
    Îmi place, însă, să cred că provoc şi-mi asum totul!



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5