Înspre final de cireșar, într-un gest de pioșenie și restituire istorică, comunitatea botoșăneană a Suharăului, alături de oficiali din România și Ucraina, s-a reunit la troița din satul de frontieră Oroftiana de Sus. Evenimentul, încărcat de o adâncă vibrație patriotică, a fost dedicat împlinirii a…
Pe măsură ce timpul ne albește tâmplele avem tendința de a afirma, nonșalant, că noile generații sunt ”palide”, fără voință și lipsite de ancorarea vie în substanța realității, fapt care ne duce uneori cu gândul că, în definitiv, copiii de azi ”nu-s buni de nimic.”…
Fiecare secvență de timp din ”marea trecere” a fiecărui individ pe Pământ e o fărâmă de istorie, care, uneori, iese ușor din ”cetatea” obișnuitului. Așa am perceput durata orelor de sâmbătă, 25 aprilie 2026, când, invitat fiind, m-am alăturat comunității profesorilor de geografie din zona…
În aerul semeț al zilei de 24 Ianuarie, satul Smârdan al Suharăului botoșănean a respirat într-un ritm aparte. O pagină de istorie s-a deschis între două coperți – una a freneziei Unirii, cealaltă a despărțirii. Cum? La Școala Profesională „Sfântul Apostol Andrei” Smârdan, Ziua Unirii…
În contextul Zilelor Eminescu, marcate solemn pe întreg spațiul românesc, Școala Profesională „Sfântul Apostol Andrei” Smârdan, din comuna botoșăneană Suharău, a devenit o ancoră a creativității și a patriotismului local. Elevii și cadrele didactice s-au reunit într-o manifestare a spiritualității depline, cu prilejul împlinirii a…
În structura comunităților rurale din vechea vatră a Daciei există zile care nu cer fast, ci memorie. Serbarea de Crăciun de la Școala Profesională ,,Sfântul Apostol Andrei” Smârdan a fost una dintre acestea – un timp suspendat între emoție și sens, în care copilăria a…
Ziua Școlii Profesionale „Sfântul Apostol Andrei” Smârdan – fereastră către românism Final de noiembrie. Agonia toamnei. 2025-ul se încăpățânează, totuși, să respire… Da, la Școala Profesională „Sfântul Apostol Andrei” Smârdan viața ”cetății” curge acum înspre paroxismul emoției și al bucuriei! Motivul? Celebrarea Zilei Școlii, un…
Istoria se rostogolește tăcut în fiece secundă, iar uneori momentele remarcabile se rostuiesc în albia vieții noastre, fără ca măcar să le sesizăm. Nu e cazul și astăzi, 7 noiembrie 2025, întrucât în comunitatea satului Smârdan, din comuna Suharău, a fost o zi de sărbătoare…
În nordul Moldovei, la Oroftiana botoșăneană a Suharăului, Ziua Drapelului Național s-a marcat pe 26 iunie 2025 prin prisma ultimatumului sovietic din urmă cu 85 de ani. Inițiat de către preoții Adrian Nazare și Mihai Ciurdea, evenimentul a adunat la troița eroilor de la granița…
Gruia COJOCARU Dincolo de frică – Doamnei în Alb Vrem să lăsăm celorlalți impresia că nu ne e teamă de nimic, însă nu-i tocmai așa, dimpotrivă, suntem plini de frici, de la cele natural-instinctuale – de război, dacă-ți bate la ușă, de boală, dacă ghinionul…
(secvență dintr-un roman nenăscut) Gruia COJOCARU În acea dimineață de august, țăranul reuși să descifreze un strop din vraja răsăritului. Ivirea soarelui în Insulele Canare ignoră brutal prospețimea zorilor surprinși pe continent. Suplețea mătăsoasă a luminii, care sparge trandafiriu oceanul de smoală al nopții, n-are…
Lumea în noua Epocă Donald Trump – instinct politic în Istorie După succesul zdrobitor al republicanului Donald Trump la alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii – unde națiunea americană a ignorat matur temele marginale de precupeață ieftină, livrate sforăitor în ”piață” de către Kamala…
Gruia COJOCARU Era momentul perfect pentru a explora insula, așa că au părăsit confortul din zona sclipitoare a Fuerteventurei, folosindu-se de mașina închiriată de la o agenție a stațiunii Costa Calma. Au căutat o zonă de munte, propunându-și să urce pe un vârf oarecare. Nici…
După un duș rapid s-a întins îngândurat pe pat. Lângă el, pe celălalt așternut, Moș Ene îi dădea târcoale lui Andrei. – Mai vreau să ascultăm muzica aia! – Cu plăcere! zise bucuros unchiu’. ,,The Door”, cu Teddy Swims într-o interpretare de excepție, era piesa…
Gruia COJOCARU Obiceiul de a săpa în oglinda interioară m-a capturat din momentul în care am început să-mi pun întâile întrebări. Așa se face că, din copilărie, am scormonit cu râvnă în sinele meu. Introspecția n-a generat însă relaxare, ci doar putința de a-mi accepta…
Gruia COJOCARU Aproape de cătunul La Latija, în sudul Insulei Fuerteventura, pe marginea unei guri de leoaică, deschisă hămesit în lava vulcanilor, a crescut în urmă cu vreo jumătate de veac stațiunea Costa Calma. Puțin populată, fără aflux asfixiant de turiști în niciun moment al…
Carul cu nestemate din Canare (secvență dintr-un roman nenăscut) Gruia COJOCARU Când a intrat în apă, soarele lovea aproape vertical, apropierea de Ecuator făcându-l să îngăduie mai multă vreme în creștetul văzduhului. În vreme ce puținii turiști de pe plajă căutau să fugă de arșiță,…
Seducție în Atlantic (secvență dintr-un roman nenăscut) Gruia COJOCARU Și-a cărat laptopul în ,,Insula caprelor”, dar abia s-a atins de tastatură. Cum a evadat din Aeroportul ”Fuerteventura” s-a dus întins la el. Oceanul – bestie necruțătoare ce descompune tăcerea, sânge albastru îngropând surd descătușarea clipei.…
În interacțiunile interumane, fiecare semen, indiferent de vârstă ori pregătire, poate să ne fie o sursă de cunoaștere și de inspirație. Disponibilitatea de ,,a învăța lucruri noi de la orice om” demonstrează nu doar empatie și modestie, ci și deschiderea spre zone ce ne scot…
Gruia COJOCARU În vreme ce a XXXIII-a ediție a Jocurile Olimpice de vară e în plină desfășurare, concentrând atenția a miliarde de priviri de pe toate continentele, în patria Unchiului Sam rulează un alt tip de olimpiadă – cu doi protagoniști de marcă și…
Prof. Gruia COJOCARU În orice palier din învățământul preuniversitar românesc al ultimelor decenii, analfabetismul functional e o realitate îndeobște cunoscută, care se depozitează social, generând o îngustare a orizontului de cunoaștere, ce conduce la neputința înțelegerii unor noțiuni și fenomene simple, atât…
La vreme de seară, când luna tremura catifelat pe pajiștea norilor, care odihneau calm pe coama salcâmilor din capătul ogrăzii, în vreme ce câinii acompaniau strident tânguitul girofarului unor polițiști, căliți în misiuni înalt-dătătoare de speranță, m-a vizitat țăranul. De fapt, trebuie să recunosc că…
În an electoral, când decidenții politici simt că-i util discursul prietenos, omul cetății se regăsește într-un parteneriat activ cu instituțiile statului. Din această perspectivă, cetățeanul se folosește de instituții, le asigură funcționalitatea prin contribuția pe care o varsă prin taxe și impozite în urma muncii…
Spiritul maiorului în amurg (secvență dintr-un roman nenăscut) Gruia COJOCARU Într-o duminică de octombrie roșu se plimbau prin centrul vechi al orașului. Era în amurg, soarele își încheiase traiectoria diurnă, iar umbrele înserării coborau nepăsător pe străzile pulsând de energie. Încă de dimineață, în…
Gruia COJOCARU Secvență dintr-un roman nenăscut După ce Războiul cel Negru a murit, Mugur Mavrodin, tatăl lui Chiru, s-a întors acasă ca o umbră umblătoare. În satul stors de vlagă, Sveta, nevastă-sa, abia își ducea zilele împreună cu cei șapte copii, deveniți ciocolatii nu…
Sărbătoarea inocenței în nordul Moldovei Gruia COJOCARU De la debutul mileniului III, comunitățile locale de pretutindeni pulsează într-o dinamică accelerată, indiferent de areal. Prin tradiție, universul urban a purtat în structura sa internă semințele metamorfozelor succesive, iar spațiul rural s-a definit prin rezistența la schimbare…
Privind astăzi satul românesc, descoperim un univers de tradiții și obiceiuri, ce respiră din ce în ce mai greu sub asaltul societății de consum, care contaminează fiece fibră a modului de viață străbun. Depopularea ruralului este însă elementul central, care taie adânc în rădăcinile obștilor…
Rebeliunea în lanțuri (secvență dintr-un roman nenăscut) – după un fapt real – Gruia COJOCARU Primăvara anului 1953 sosi hoțește în nordul Moldovei, într-o logică bătătorită deplin de pendularea secolelor. La fel ca odinioară, oamenii își cârpeau viața cum se putea, nu erau descumpăniți când…
Gruia COJOCARU Țăranul, care de dimineață mă cam tracasa cu probleme care nu-mi mai încărcau agenda zilei ca odinioară, mă interogă după miezul nopții. Era una din cele albe, care se cam adunaseră în tolba timpului meu și în care abia mă dezlipeam de pereți…
Complicitatea țărănească (secvență dintr-un roman nenăscut) Gruia COJOCARU Afară, în aerul tare al zilei, roșcovanul dădu ordin să fie scotocite toate casele și ogrăzile din jur. – Dacă scapă de voi, te frig Ilie, o să vezi avansare când mi-oi vedea ceafa! – Dom’…
Cu onestitate și afecțiune, cititorilor le doresc să încarce cu viață proaspătă Noul An, care așteaptă încordat să se nască! Gruia COJOCARU După trei ani năprasnici, în care verbul a fi a trecut prin cascada transformărilor succesive, care-au făcut deliciul intrării cu arme și bagaje…
Temnița de sub năvod (secvență dintr-un roman nenăscut) Gruia COJOCARU Băiatul se depărtă fără să vadă izvoarele care se împreunaseră în barba tatălui. Gheorghe își trecu mâneca tunicii peste față, apoi păși în albia unei ape secate de mai mulți ani. Se roti crispat,…
Mai toate studiile de psihologie recente susțin necesitatea de a trăi în prezent, fără nicio conexiune cu trecutul. Ce-a fost a fost, a murit, s-a șters, viața e aici și acum. Perfect! Viața e aici și acum, secvențele temporale fulminante ori catastrofale ale vieții noastre…
În bătaia puștii (secvență dintr-un roman nenăscut) Gruia COJOCARU Ziua se deschidea molcom, cu egal orizont. Un vânticel șerpuia aspru printre răchitele înflorite. Soarele tocmai își preschimbase jăraticul fluid într-o mantie galbenă, când Pavel se întorcea de pe imaș. Priponise oile, iar acum privea…
Ușoare modificări pe axa destinului (secvență dintr-un roman nenăscut) În compania deținută de indieni era rumoare. Nori negri curgeau isteric de la birourile administrației înspre personalul din producție. Se călcau pe ștaifuri din ce în ce mai des, de vreme ce comenzi aveau din ce…
La porțile cerului (secvență dintr-un roman nenăscut) de Gruia COJOCARU Ultima toamnă a regimului roșu în spațiul carpato-danubiano-pontic a tăbărât năprasnic peste Tudor. Sarcina Laviniei era o povară grea, ce se suprapunea peste dorința de a deveni student, năzuință care – știa bine – se…
Valiza civică la control (secvență dintr-un roman nenăscut) Gruia COJOCARU Tocmai se trântise-n pat când auzi bătăi în ușă, dar nu se ridică. Vreun golan, o să se plictisească, își spuse Tiberiu, deschizând mecanic Facebooc-ul. Bătăile în ușă își dublară intensitatea. -Poliția, deschide! Tiberiu sări…
Mlaștină în anotimpul surpării (secvență dintr-un roman nenăscut) Gruia COJOCARU Vara lui ’89 ardea furios pentru Tudor. Ar fi vrut să devoreze marea, era contaminat de virusul albastru-turcoaz, care prinsese viață în verile din urmă între algele și crustaceele trupeșe, însă ai lui părinți s-au…
(secvență dintr-un roman nenăscut) Gruia COJOCARU Când s-a trezit în miezul zilei pe malul Begăi, asaltat de muște și țânțari, Tiberiu văzu trei petrecăreți care-și împărțeau pumni. La nimereală, în aer, uneori la țintă. Părea un concurs cu miză închisă, necunoscută nici măcar protagoniștilor, în…
Pe la jumătatea lui prătar, când păducelul se lepăda nepăsător de catrința murdară a florilor, iar salcâmul se căznea să nască zurgălăi, ce-aveau să clocotească alb sub vraja albinelor, pe malul unui heleșteu din bazinul mijlociu al Prutului, într-un zăvoi căptușit cu sălcii crescute fără…
Înotase fără să se forțeze până în punctul sudic al iazului. Se opri când simți că nivelul apei îi ajunse în dreptul pieptului. Aștepta. Lavinia aranjase hainele cu o lentoare ușor nefirească. Clipa se dilata, în lăuntrul adolescentului timpul își consuma flămând elasticitatea. Într-un…
Gruia COJOCARU Ancore vii crescute în clipa fără orizont (secvență dintr-un roman nenăscut) Au plecat împreună spre casă după câteva ceasuri. Soarele îi veghea vertical, netulburat din oceanul de azur. Zăpușeala crescuse nemilos, însă se topise când intrară în casă. Au mâncat ceva, au deschis…
Noaptea solstițiului de vară îl golise de energie. Luna plină îi venise de hac, mâncându-i hoțește orele de somn, ca o metresă care te incită sarcastic-savuros până te prinde-n mreje, apoi te duce de lesă până-ți pierzi busola. Adormise târziu, când zorii țâșneau trandafiriu printre…
Dezlegați de civilizație (secvență dintr-un roman nenăscut) Când sună telefonul, Tiberiu era la vreo zece kilometri de Timișoara, în comuna Remetea Mare. Tocmai fumase niște iarbă cu vreo trei, patru duzini de ortaci, care-și dăduseră întâlnire pe net. Făceau parte dintr-un grup de trăsniți,…
Gâfâind sub șaua calului (secvență dintr-un roman nenăscut) Compania unde lucra Tiberiu Zală achiziționase un motostivuitor nou. Dăduseră o căruță de bani, dar merita. Avea cai putere în plus, putea fi manevrat cu lejeritate, timpul de încărcare-descărcare a mărfii se derula cu un volum…
Ecouri vii dinspre școala de odinioară (secvență dintr-un roman nenăscut) Către sfârșitul anilor ’80, Tudor Ariton urma cursurile profilului de filologie-istorie, într-un liceu moldav oarecare. Clasa de elevi, plină de fete, era pe gustul său. Ajunsese aici mai târziu, abia în semestrul III, după…
Moto: Nimeni nu trebuie să-ți fure visele! Novak Djokovic Să te poziționezi de partea tare a Istoriei – unde dreptatea-i de partea leului și spațiul se ștrangulează pentru învinși – e (uneori) un act de oportunism, cu ramificații din vecinătatea psihologiei de șobolan,…
Nu există o aplecare mai intensă spre fericire ca la cumpăna dintre ani. Năbădăioasă, turma inteligentă a Terrei se conectează la substantivul fericire cu o frenezie, ce coboară vijelios în cascada de trăiri simetrice din satul global. Toată încărcătura anului – momentele faste, dramatice…
Golanii, jandarmii și dama (secvență dintr-un roman nenăscut) Gruia COJOCARU ___ Tiberiu Zală avusese o zi proastă. Se trezise ca de obicei la cinci dimineața pentru a ajunge la muncă netulburat, descărcă cu motostivuitorul marfa din tirurile ajunse de cu noapte în firmă, dar când…
Gruia COJOCARU __ Țăranul sau, mă rog, ce-a mai rămas din el după industrializarea forțată din secolul trecut și mirajul vestului din secolul actual nu iubește orașul. Vine la târg, se adapă administrativ sau medical, face două-trei cumpărături și-o ia din loc. Bătătura lui,…