Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 2 (122), februarie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE
Escrocul sentimental
Primit pentru publicare: 25 Febr. 2019
Autor: Teodor EPURE
Publicat: 26 Febr. 2019
© Teodor Epure, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com sau editura[at]agata.ro
Escrocul sentimental
e un exemplar
isteţ, şiret, hoinar
şi cu farmec personal.
În mod nejustificat
se prezintă om învăţat,
deştept şi bine pregătit,
două facultăţi a absolvit.
Între două pahare
şi trei snoave
povesteşte,
că e nefericit
şi-a muncit
făr-a fi răsplătit.
Pe slăbiciunile umane
a mizat,
sentimente de dragoste
a mimat,
fiinţele naive şi neajutorate
le-a escrocat.
Nenorocirea e, că într-un colectiv,
fără el este greu
dar cu el nu se poate,
nu e un paradox,
ci o realitate.
Escroc de rasă
nu se repede,
nu forţează,
stă ascuns în spate
şi mereu acţionează.
Răbdător şi abil
se plânge ca un copil
că toată viaţa
pentru alţii a muncit
şi în schimb
nimic n-a primit.
Mediocru şi insinuant,
obraznic fără măsură,
pe colegi îi selectează,
după poziţia lor socială
este gata în ajutorul lor
să sară.
Uneori o şi face
dar numai cu gândul
la foloase.
Cu pricepere şi persuasiune
ca un prieten de niciunde
pe sub pielea şefului pătrunde
pe care îl ajută să reziste
atât timp cât are interese,
dar nu poţi pune bază niciodată
pe promisiunea lui, dată.
Escrocul devine nemulţumit
când şeful său este înlocuit
nu-l mai recunoaşte,
spatele îi întoarce,
îl denigrează,
pe alt şef apreciază,
pe lângă acesta se gudurează,
devine imoral, odios, pervers,
gol pe dinăuntru,adică el însuşi.
Similare