Primit pentru publicare: 23 dec.2016
Autor: Gheorghe MEDIAN, redactor al Rev. Luceafărul (Bt)
Publicat: 23 dec.2015

   Florin Prodan ”Printre Anotimpuri”

                                                              Cronică de expoziţie

        În spaţiul elegant de la etajul Primăriei Botoşani a fost vernisată, în primele zile ale lunii decembrie, Expoziţia
personală a pictorului Florin Prodan. Intitulată „Printre anotimpuri”,  expoziţia, cea de a şasea pe care pictorul o deschide în acest spaţiu din anul 2001 şi până acum, prilejuieşte amatorilor de frumos întâlnirea cu un artist care şi-a făurit un nume şi şi-a asigurat un loc inconfundabil în pictura botoşăneană. Prezent în 28 de expoziţii personale şi de grup organizate în ultimele trei decenii la Botoşani dar şi la Bucureşti, Iaşi, Suceava, sau Piatra Neamţ, cu lucrări în colecţii particulare din zece ţări, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi  preşedinte al Filialei Botoşani a acesteia, Florin Prodan este un artist care frapează prin modestie, preferând să vorbească mai degrabă despre creaţiile sale, decât despre sine. Se simte cel mai bine în faţa şevaletului, iar mediul pe care-l preferă, şi din care se inspiră este cel rustic. O dovadă a acestui fapt o constituie cele treizeci de tablouri ele expoziţiei,  majoritatea înfăţişând peisaje.

Florin Prodan s-a consacrat peisajului, exersându-se cu tenacitate în acest domeniu, fără să se lase sedus de diferitele curente din artele plastice spre  care s-au îndreptat mulţi dintre confraţii săi, iar persuasiunea sa a dat roade. Este, fără nicio exagerare, unul dintre cei mai buni peisagişti botoşăneni, lucrările sale putând fi remarcate, în orice expoziţe, pentru stilul lor personal şi armonia pe care o emană. Preferinţa artistului de a imortaliza imagini luate din lumea rurală, vizibilă în majoritatea lucrărilor sale, ţine de structura sa sufletească şi de firea sa, uşor introvertită. Artistul se regăseşte mai degrabă în zonele îndepărtate de trepidaţia oraşului, decât în mijlocul acestuia. De altminteri, într-unul din puţinele interviuri pe care le-a dat, el declara că locurile în care se simte cel mai bine sunt cele izolate, cu puţină lume în jur, şi dacă se poate, cu nimeni în preajmă. În această ambianţă, are posibilitatea de a intra în interferenţă totală cu natura pe care doreşte să o redea cât mai aproape de realitate.

Tablourile lui Florin Prodan surprind prin candoarea, calmul şi seninul pe care-l degajă, neavând nimic supărător în privinţa temelor abordate, a paletei cromatice folosite şi, ne permitem să afirmăm, a mesajului. Pictorul este convins că locurile inspiraţiei sale, întâlnite încă în satele şi cătunele ţării, acolo unde dacă viaţa modernă nu a pătruns încă, nu prea mai are pentru cine să o facă, este locul spre care trebuie să ne întoarcem pentru a ne regăsi. De aici a început civilizaţia şi tot de aici omenirea îşi va reîncepe urcuşul, în cazul în care tot mai frecventele avertismente privind pericolele la  care este expusă omenirea, s-ar adeveri.

Revenind la expoziţia găzduită de Primăria Municipiului Botoşani, şi în directă legătură cu cele spuse mai sus, numeroşii  participanţi la vernisaj – am remarcat cu plăcere că pictorul are un public fidel care-i este alături la toate evenimentele artistice în care este prezent – ca şi cei care au avut curiozitatea să vină special pentru a viziona expoziţia, au admirat admirabile peisaje care par desprinse dintr-o lume de basm. Cele mai multe dintre ele, extrase geografic din zona Moldovei, prezintă gospodării ţărăneşti înconjurate de vegetaţie şi uşor blurate, lăsând privitorului libertatea de a visa la ceea ce se ascunde dincolo de ceea ce nu poate pătrunde cu privirea. Mulţi îşi vor putea imagina că în curtea caselor pitulate sub crengile copacilor de la poartă, se află bunicii, sau poate părinţii, vor rememora serile când bunica le povestea basme cu zmei şi Ilene Cosânzene, şi nu puţini vor fi cei care vor simţi nevoia să se reîntoarcă în locurile copilăriei.  

        Imaginile intuitive, marcate de un profund lirism, sunt întărite de cromatica admirabilă în care sunt redate peisajele, nuanţele de alb, verde, gri, galben şi albastru care dau nota dominantă tablourilor, inducându-i privitorului un sentiment de confort intelectual şi de linişte interioară. Modul în care este conceput fiecare tablou, cu un prim plan dominat de elemente cromatice ce conduc privirea spre punctul de maxim interes, cu o zonă mediană în care sunt concentrate formele şi masele cromatice, care atrage şi reţine privirea, şi cu un plan secund, cel mai adesea inundat de nori, sau cu petece de cer senin, demonstrează faptul că pictorul aste deplin stăpân pe arta peisajului, reconfirmându-i valoarea. Apreciind peisajele, ne face o deosebită plăcere să remarcăm şi cele câteva tablouri înfăţişând flori, care ni-l relevă pe Florin Prodan ca pe un foarte bun colorist, calitate care le întăreşte pe toate celelalte pe care le are.

Făceam vorbire la începutul acestor rânduri de cele aproape trei decenii de când numele lui Florin Prodan a devenit cunoscut botoşănenilor. Prezenţa sa la manifestările artistice, a dat consistenţă actelor culturale la care a participat şi l-a conturat ca pe una dintre personalităţile marcante ale acestui timp. Cu siguranţă că memoria timpului îi va reţine numele şi peste ani, când cei dornici să afle profilul cultural al Botoşanilor de la cumpăna dintre cel de al doilea şi al treilea mileniu al erei noastre vor avea suficiente amănunte pentru a şi-l apropia şi a-l cunoaşte.