Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Gavril Istrate şi Gavril Scridon – exegeţi ai vieţii şi operei coşbuciene

     

              În galeria marilor cărturari din Ţinutul năsăudean, alături de academicienii, scriitorii şi poeţii care au pus în valoare cultura, ştiinţa, obiceiurile şi tradiţiile acestui minunat colţ de ţară, un loc distinct îl ocupă profesorii universitari Gavril Istrate din Nepos şi Gavril Scridon din Feldru, localităţi componente ale aceleaşi comunităţi. Amândoi sunt fii de ţărani, crescuţi şi educaţi de părinţi în spiritul dreptăţii, cinstei şi omeniei. Obişnuiţi cu munca, încă de la cea mai fragedă vârstă, ei n-au pregetat nicio clipă să intre şi în tainele învăţăturii. După ce termină fiecare şcoala primară în satul natal,  devin elevi ai Liceului Grăniceresc ,,George Coşbuc’’ din Năsăud, fără să aibă ocazia să se cunoască, datorită diferenţei de vârstă. Gavril Istrate s-a născut la 23 februarie 1914, iar Gavril Scridon la 16 mai 1922.  Printre profesorii rămaşi în amintirile lor,  drept modele de viaţă intelectuală, se află Vasile Bichigean şi Aurel Şorobetea. Ei  le-au deschis orizontul spre disciplinele umaniste.  Spre sfârşitul anilor de liceu, Aurel Şorobetea spunea, printre altele : ,,Se va duce Istrate la Universitate, la Iaşi şi când se va întoarce de-acolo, va avea Liceul ,,George Coşbuc’’ un profesor adevărat, la limba română’’. Nici Gavril Scridon nu rămâne neobservat de către profesorii săi, fiind apreciat ca un elev cu reale disponibilităţi intelectuale şi îndrumat să se înscrie la Universitatea din Cluj, numită pe vremea aceea ,,Regele Ferdinand I’’. Gavril Istrate îşi va continua studiile în capitala Moldovei, chiar dacă oraşul de pe Someş i-ar fi oferit mai multe oportunităţi. Amândoi  vor deveni profesori eminenţi de limba funcţii de română,  mai întâi în învăţământul preuniversitar, apoi  în cel universitar, unde vor deţine şi conducere : Gavril Istrate, decan al Facultăţii de Litere în cadrul Universităţii ,,Al. Ioan Cuza’’ din Iaşi (1949-1968), iar Gavril Scridon, decan al Facultăţii de Filologie-Istorie din Tg. Mureş (1960-1967). În paralel, cei doi profesori vor îmbrăţişa domeniul cercetării lingvisticii şi filologiei. Coşbuc a fost poetul de care s-au simţit atraşi din copilărie. Gavril Istrate l-a citit încă din primii ani de şcoală şi a fost familiarizat cu poezia lui prin lecturile pe care i le făcea tatăl său, Gavrilă Istrate, când el abia începea să cunoască slovele. În casa rapsodului din Nepos, poetul din Hordou devenise un adevărat cult. În aceeaşi măsură se simţea atras şi Gavril Scridon, dar nu se manifesta în mod deschis, precum neposeanul Gavril Istrate. Abia mai târziu va da glas ideilor şi simţămintelor sale faţă de ,,poetul ţărănimii’’cum era numit de Constantin Dobrogeanu-Gherea. Lui Coşbuc îi va dedica câteva lucrări importante, realizate pe baza unei cercetări minuţioase : ,,George Coşbuc şi pământul natal’’, ,,George Coşbuc în locurile anilor de ucenicie’’, ,,Ecouri literare şi universale în poezia lui Coşbuc’’, George Coşbuc- bibliografie’’,  ,, Viaţa lui George Coşbuc’’despre care, fostul său coleg, prof.univ.dr. Ion Vlad spunea : ,,Printr-o abordare monografică  (… ) George Coşbuc se află astfel în întregime restituit, (… ) un demers exemplar asumat de-a lungul vieţii sale de Gavril Scridon’’. Pe Valea Someşului nu exista ţăran care să nu ştie măcar o poezie sau măcar câteva titluri din creaţia lui Coşbuc. Pentru Gavril Istrate, ,,bardul de la Hordou’’devenise o adevărată obsesie, dar şi un prilej de a-şi arăta preţuirea pe care i-o poartă. La examenul de admitere la universitate, când i s-a oferit posibilitatea să-şi aleagă un poet dintre cei pe care i-a studiat, el a optat pentru George Coşbuc pe care l-a tratat ca un bun cunoscător al operei sale, ca unul care a gustat din frumuseţea şi arta poetului. Pe parcursul anilor de studenţie şi-a aprofundat studiul şi l-a purtat  pe Coşbuc în suflet ca pe unul ce l-a simţit atât de aproape şi i-a dat curaj în încercările sale . Examenul de  doctorat l-a susţinut cu aceeaşi temă atât de dragă lui :  ,,Limba poeziei lui George Coşbuc’’. Au urmat apoi peste 30 de studii şi articole dedicate poetului său preferat, printre care aş aminti  : ,,George Coşbuc , poet naţional’’, ,, Vocabularul poeziei lui George Coşbuc’’, ,,Numele mic al poetului Coşbuc’’, ,,Aspecte fonetice în opera lui Coşbuc’’, ,,Aspecte lingvistice în opera lui Coşbuc’’, ,,Traducerile lui Coşbuc’’, ,,George Coşbuc în ultimii 50 de ani’’, etc. Prin studiile lor, cei doi cercetători de excepţie au scos în evidenţă câteva aspecte demne de apreciat. Gavril Scridon a remarcat omul şi spiritul locului, originalitatea, caracterul popular, naţional şi universal al poeziei coşbuciene. Gavril Istrate valorifică  bogăţia vocabularului şi frumuseţea limbii folosite, punându-i în tiparele lingvisticii, aproape întreaga operă. El a rămas mereu un vajnic luptător pentru actualitatea lui Coşbuc. De aceea moldovenii l-au supranumit ,,Solie din patria lui Coşbuc’’.Sub aspect stilistic, Gavril Scridon foloseşte un limbaj critic literaturizat, pe când Gavril Istrate unul concret, cu exemple luate direct din text, pe baza cărora alcătuieşte  adevărate glosare de cuvinte şi expresii regionale folosite de poet. Celor doi exegeţi ai poeziei coşbuciene le datorăm întreaga noastră recunoştinţă pentru marea lor contribuţie la eternizarea ,,bardului’’ de la Hordou. 

    Mircea Daroşi

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5