Primit pentru publicare: 10 iul.2015
Autor: Petruș Andrei, Puiești-Vaslui
Publicat: 14 iul.2015
Istoric și eseist, profesorul Gheorghe Clapa se dovedește a fi prin recenta sa apariție editorială și poet, fiindcă volumul ,,Cristale de gând” ( Editura PIM, Iași, 2015) este un amplu și profund poem de dragoste.
Autorul vede și iubește femeia în toate ipostazele: bunică, mamă, prietenă, soție, confidentă, soră, verișoară și mai ales inspiratoare și creatoare de frumos artistic.
Față de această carte, broșura lui Mircea Cărtărescu ,,De ce iubesc femeile” pare o însăilare a unui licean care a chiulit de la orele de compunere liberă.
Cele două mari calități ale femeii: iubirea și frumusețea sunt descrise pornind de la antichitatea greco-romană: Nereidele, Eriniile sau Furiile, Moirele sau Parcele.: ,,Clotho care toarce firul, Lachesis care-l răsucește și Atropos
care-l taie”.
Iată că și în mitologie, ca și în realitate de zi cu zi, observă glumeț autorul, femeile conduceau destinul ( ,,Elogiul femeii în scrierile noastre”, p.1).
Și lista continuă: Afrodita, zeița frumuseții, Hera, protectoarea căsniciei, Tyhe sau Fortuna, zeița destinului având în mână cornul abundenței, Nike, zeița victoriei, Danaidele, Artemis sau Diana, zeița vânătorii, Pallas Athena, zeița
Dintre celebrele citate reproduse de autor, m-am oprit la trei:
,,Nu iubești o femeie pentru că este frumoasă; ea este frumoasă pentru că o iubești” ( Liviu Rebreanu);
,,Soția trebuie să fie amantă la tinerețe, confidentă la maturitate și infirmieră la bătrânețe” ( Homer);
,,Multe minuni sunt în Univers dar capodopera creațiunii este tot inima unei mame” ( E. Bersot).
,,Enigmă a Universului”, femeia a inspirat geniile poetice, muzicale, filosofice precum și pe cele din sculptură, arhitectură sau din știință. Femeia, această ,,capodoperă a Universului” ( Lessing) a insuflat și a influențat viața sentimentală a marilor personalități culturale sau istorice: Napoleon, Goethe, Baudelaire, Poe, Eminescu, Lucian Blaga, Ciprian Porumbescu și alții.
,,Femeia trebuie prețuită ca o grădină frumoasă inundată de trandafiri”, scrie autorul. Ea ne redă raiul din care am fost izgoniți, când ne iubește și ne condamnă la chinurile iadului, când încetează de a ne mai iubi.
După acest eseu documentat și inspirat care ține loc de prefață și ,,captatio benevolentiae” urmează cele două mari părți ale cărții:
,,Poezia – un mac înflorit în lanul nesfârșit al speranțelor” și
,,Voci feminine în proza contemporană”.
Partea I cuprinde, de regulă, recenzii asupra unor cărți inspirate de femei, scrise de acestea sau dedicate lor.
Medicul-ginecolog Petre Chiva-Coadă, de pildă, a scris până în prezent nu mai puțin de 95 de cărți – personajul principal al maximilor, catrenelor și aforismelor sale fiind, desigur, femeia.
În antologia ,,Omagiu mamei” ( Antologie întocmită de Ion N. Oprea) întâlnim nume de medici-poeți înzestrați care duc în lume faima Bârladului cultural: Ștefan Bucevschi, Nicolae Botezatu, Mihai Ghiur, Ion Hurjui, C. D. Zeletin. În încheiere, o cugetare a savantului Gh. Longinescu: ,,Două puteri sunt în lume: Dumnezeu în cer și mama pe pământ”.
Debutul editorial al poetei Eliza Mihaela Artene ( ,,Firul de iederă””, Editura PIM, Iași, 2009) este evidențiat în recenzia intitulată ,,Minunata forță a sufletului pereche”: ,,Acest volum de poezie este plin de rezonanță și vibrație lirică. Autoarea este înzestrată cu talent și sensibilitate, cu un suflet și o inimă care mustesc de poezie și cu o formidabilă mobilitate spirituală” ( p. 28).
Cu un ,,curriculum” impresionant și o activitate literară extrem de bogată scriitoarea Mușata Matei – „O poetă cu stea de noroc” se bucură de o recenzie pe măsură. La volumul „Hazardul unui nou mileniu”, eseistul Gh. Clapa face mai întâi un exordiu amplu, apoi un comentariu presărat cu citate numeroase încât chiar dacă nu ai citit nimic din ceea ce a scris autoarea îți poți face o idee despre opera sa.
Doamna doctor Claudia Voiculescu este ,,o voce lirică în tumultul vieții literare” ( Cronica volumului ,,Spre ciuturi”) : ,,Doamna doctor Claudia Voiculescu este o poetă a vibrațiilor adânci, aducând la suprafața textului, de predilecție, viziuni candide și serafice, dar și ultragiile unui destin cel mai adesea potrivnic” (p. 48).
Continuându-ne drumul, dăm de ,,Îngrijorările lirice ale doamnei doctor Teona Scopos” ( Cronica volumului ,,Dor de normalitate”, prefață de Ion N. Oprea). Recenzia, persuasivă și temeinică, este o pledoarie în favoarea cuvântului, a poeziei, a romantismului și a culturii.
Poeta Ana Gabriela Balan se bucură de un tratament preferențial, celor două volume ale sale ( ,,Împăratul de ceară” și „Labirintul de cristal”) le sunt consacrate nu mai puțin de 11 pagini de carte. Până a ajunge la poezia Anei Gabriela Balan, eseistul Gh. Clapa trece pe la Omar Khayyan, Hӧlderlin, Immanuel Kant, împăratul Marc Aurelian, Giordano Bruno, Platon, Empedocle și Parmenide, Pitagora, Tales, Heraclit, Zenon din Elea, Wittgenstein, Hegel, Spinoza, Heidegger, Rilke, Blaga Eminescu, George Popa. ,,Împăratul de ceară este o carte scrisă de A.G. Balan întru a limpezirea eului scurs de sub pleoapa destinului. O carte de suflet și pentru suflet” ( p. 60). O frază vine să ne dumirească asupra numărului de pagini dedicate poetei Ana Gabriela Balan: „Neprefăcuta mea admirație rezidă din empatia sufletească stabilită în timpul lecturării versurilor cu esențe tari, care au adunat în ele toate furtunile și meandrele cosmogonice umplute de imponderabilitate… Poemele Anei Gabriela Balan se rostesc cu o mare încredere în înțelepciunea umană și în sensibilitatea acesteia. Poemele sale rămân o biografie a eului și a sinelui. În fiecare poem e prezentă o conștiință și o gândire poetică. Lirica sa se înscrie în spiritualitatea omenirii.”
Poeta Silvia Budescu pare ,,Singură pe drumul poeziei” ( recenzie asupra volumului ,,Cântări târzii”). Concluzia recenzentului este aceea că Silvia Budescu semnează o carte frumoasă. A două carte de poezii, intitulată ,,Dor de albastru” beneficiază de o altă recenzie substanțială intitulată ,,Poezia este forma supremă de libertate”.
În ,,Biografia lirică a scriitoarei Augustina Vișan-Arnold” sunt trecute în revistă 29 de cărți de versuri ale prolificei autoare. „Creșterea rădăcinlor” și „Calea destinului” sunt alte două recenzii dedicate aceleiași scriitoare.
Traducerea doamnei profesoare Mioara Popa din creația poetului Serghei Esenin este apreciată în cronica intitulată ,,Cântărețul mesteacănului rus”.
Cele două volume ale poetei Oana Andrei Pavăl ( ,,Surâsul curcubeului” -2008 și ,,Sărutul mării” – ediție româno-engleză, 2014, ambele apărute la Editura ,,Sfera” din Bârlad) se bucură de două eseuri din partea lui Gheoerghe Clapa. Primul intitulat „Iubirea este bunul cel mai de preț ce l-a dat Dumnezeu pământenilor” și al Doilea ,,O stea cu incandescență aparte pe firmamentul poeziei române”, eseuri ce însumează 25 de pagini ( pp.138-163).
Oanabella, cum o dezmiardă părinții, a avut o copilărie fericită: ,,Copilărie/ Iluziiși adevăr,/ surâs al florilor de mă,/ e trist când vântul rece/ te petrece/ și-ngheață/ floarea de aprilie,/ ferice de cel care crede/ că mai poate fi mereu copil”.
Eseistul Gheorghe Clapa menționează câteva date din viața poetei: debutul, studiile, plecarea din țară, depărtarea de cei dragi devenind izvor de lacrimi și poezie, anotimpurile vieții omului trecând și prin inima și gândurile ei pentru a rămâne în versuri: „Adolescența e ca o primăvară:/te bucură când a venit/ dar nu-ți dai seama când trece./ Tinerețea e o vară cu soare și ploi rpezi și calde./ Bătrânețea e o iarnă geroasă dar, când ți-e frig, te încălzești la focul amintirilor” („Planetă de adolescent”). Mai menționăm doar fraza finală: „Indiferent de lumea pe care o cunoaște și și-o asumă poeta Oana Andrei Pavăl, nucleul acesta autohton rămâne indestructibil și, mai ales, atât de potențat energetic încât e în stare să-și facă din tot universul o patrie a energiilor sale” (p.163).
Recenzia asupra volumului de poezii ,,În prea târziul clipei”, aparținând poetei Corina Dumitriu poartă un titlu de aemenea poetic: ,,Geometria diafană a pânzei de paianjăn pe care au poposit picăturile de rouă”. ,,Volumul În prea târziul clipei este un produs al dragostei ajunsă pe culmile maturității și a împlinirii” (p.165).
Poeta Dorina Stoica își rostește în singurătate trăirea lirică discretă ca rugăciunea”. Analizându-i întreaga operă, volume de sine stătătoare și antologii, eseistul Gheorghe Clapa conchide: ,,Dorina Stoica ne demonstrează tuturor că trăirea călăuzită de iubire și dăruire necondiționată este universul în care am putea conviețui în liniște și bună înțelegere” (p.189).
Pe autoarea Viorica Găinariu-Tazlău, Gheorghe Clapa ne-o recomandă ca pe ,,O autentică și originală scriitoare de umor”, volumul recenzat ,,Nemiloasa clepsidră”.
A doua parte a cărții prezintă ,,Voci feminine în proza contemporană”.
Eseistul-istoric reînvie câteva chipuri luminoase din trecut:
– Eugenia Moldoveanu – prințesă de ritual în templul cărții.
În continuare, menționăm titlurile cărților scrise, numele autorilor și recenziile pe care Gheorghe Clapa le dedică autorilor:
( ,,Mănușa fermecată”, Editura ,,Ramuri”, Craiova, 2010) și legitimează noi teritorii ale umanului ( ,,S”, roman, Editura ,,Ramuri”, Craiova, 2012);
Așa se încheie această carte valoroasă, care merită să stea în orice bibliotecă. Un impresionant ,,curriculum vitae” aparținând autorului ne îndreptățește să afirmăm că Gheorghe Clapa merită toate aprecierile, felicitările și urările noastre.
*
Cu comentariu de-acasă:
Primind-o, încărcătura ei dar și a cărții, m-a determinat să cred că locul lucrării este și în Luceafărul – unde am pornit discuția despre ce se poate scrie încă pentru informare, instrucție, educație și lumină – dar și în apropiata mea carte pe aceeași temă, după cum am promis.
Să vadă scepticii cât de bogată este lumea cu subiectele ei și cât de mulți și prețioși autori sunt, pe care nici nu-i cunoaștem deplin!
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania