Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.9 (141), Septembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

In Est ca și-n Vest : tot Mircea Cărtărescu

Primit pentru publicare: 16 Sept. 2020
Autor: Octavia BUHOCIU, Botoșani
Publicat: 17 Sept.  2020
© Octavia Buhociu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

In Est ca și-n Vest : tot Mircea Cărtărescu

Prima carte primită, in acest an calendaristic, pe la sfârșitul lunii martie sau începutul lui aprilie, prin grilajul porții, de la un tip cu mască (cum oare altfel ?), ochelari de vedere și un fel de beretă peste părul proaspăt tuns și modern, am impresia, a fost scrisă de un român, Mircea Cărtărescu, dar care nu e propriu-zis un roman (de ce ar fi trebuit să fie ?), Creionul de tâmplărie, editura Humanitas, București, 2020, 268 pagini. O carte caldă, prietenoasă, ușor de citit, despre scriitori, mari, români (Nichita Stănescu, Marin Preda, , Geo Bogza, George Naum, Ștefan Augustin Doinaș,…) lumea și viața lor, despre actul scrierii, despre felul în care gândesc ei literatura, dar, găsim  și amintiri despre scriitori străini, portrete de-ale lor ( Ernesto Sabato, Amos Oz,… ), discursuri, alocuțiuni, cam așa-și recomandă autorul propria carte.

Atunci ce să aleg din cartea lui Mircea Cărtărescu ?

Pe Eminescu nu l-a cunoscut, auzit, simțit decât prin opera sa, dar măcar a respirat același aer ca și Arghezi vreo 11 ani, prin București ; avea 5 ani când au murit Sadoveanu, Blaga și Ion Barbu. Pe Alecsandri, Coșbuc, Sadoveanu, Rebreanu i-a văzut prin manuale, cu mustăți, țigări, ochelari desenați de elevii care mai folosiseră aceleași manuale (Eminescu, frumos, tânăr, era lăsat neîmpodobit ; de-abia mai tărziu a aflat cât abuzase poetul de tutun…). Mai erau, prin manuale, și texte închinate patriei, partidului scrise de Mihai Beniuc, Eugen Frunză, Dan Deșliu, Victor Tulbure. Cărțile copilăriei lui aveau mai mult titluri (Winnetou, Toate pânzele sus, Contele de Monte Cristo, Povești-de H.C.Andersen) mai puțin nume de autori.

Primul scriitor pe care l-a văzut, la scoală, în clasa a patra, a fost Viniciu Gafița, o persoană ștearsă, care mai mult și-a adormit auditorii, elevi și profesori, din sala de festivități.

La o coadă la Fondul literar, pe un culoar al Uniunii Scriitorilor, Mircea Cărtărescu l-a văzut , la doar douăzeci de centimetri distanță, pe criticul Șerban Cioculescu, bătrân, uscățiv, cu nasul coroiat, cu cearcăne sub ochi, nu a intrat în vorba cu el, prea erau din două lumi diferite.

După ce a intrat la facultate, unitatea militară unde era soldat în termen redus, pentru a bifa o activitate culturală l-a invitat pe Mircea Dinescu, care a venit însoțit de poeta Daniela Crăsnaru. Ei, soldații, deși toți intrați la facultate, mulți cu scrieri publicate déjà, s-au simțit umiliți : arătau mizerabil în uniformele de paradă, dar prea mari (izmene găurite, bocanci chinuitori, centuri albe lăcuite, batiste noi, dar care nu trebuiau folosite !), primiseră biletele cu întrebări puerile de adresat invitaților. Dinescu era faimos la 24 ani, era « copilul teribil al poeziei romanești » și arăta prosper în pulovărul sau verde de mohair…

La Cenaclul de Luni l-a cunoscut pe Crohmălniceanu, care i l-a prezentat mai apoi pe Marin Preda ; pe Florin Mugur l-a întâlnit mai ales la Editura Cartea Românească; la « practica agricolă », la cules via de la Cochileni l-a avut instructor și pe « părintele » Ioan Alexandru.

Poeta Mariana Marin i-a fost colegă și prietenă.

Dacă o să vă scriu despre toți pe care Mircea Cărtărescu i-a întâlnit, citit, admirat, iubit, regretat, (sau nu, sau mai puțin ), atunci voi ce-o să mai faceți ? Nici de ce , de unde vine titlul cărții nu vă povestesc. Cărtărescu o face mai bine (HA ! HA !) Oricum a existat un tâmplar important in viața lui.

Un sfat care-mi place dureros și care se poate aplica și pe aici pe la noi : « feriți-vă de scriitorul care arată a scriitor, trăiește între scriitori și vorbește mult despre cărți : sunt cele mai multe șanse ca el să fie doar un impostor oarecare. Scriitorilor adevărați, de obicei, le e lehamite de lumea literară ca lăptarului de lapte . »

Volumul de  poezii « Nu striga niciodată ajutor » de Mircea Cărtărescu, din 15 septembrie în librării ! Nu e publicitate, nici mascată, nici plătită…E un anunț pentru cei interesați sau încă nu, dar cine știe precis… !?