Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

In Est /Vest :Eminescu mereu în noi. Din Nord- Estul mileniului trecut pentru Debutul mileniului prezent

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 6 (138), Iunie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


In Est /Vest :Eminescu mereu în noi

Primit pentru publicare: 23 Iun. 2020
Autor: Octavia BUHOCIU, redactor – Revista Luceafărul
Publicat: 24 Iun. 2020

© Octavia Buhociu, ©Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


In Est /Vest :Eminescu mereu în noi

Din Nord- Estul mileniului trecut pentru Debutul mileniului prezent

Almanahul « Luceafărul 1989 », 320 pagini, 25 lei. Pe coperta a doua se află, normal, pentru epoca respectivă, un citat din Mesajul lui Nicolae Ceaușescu adresat cu prilejul unui simpozion omagial « Mihai Eminescu ».  Pe coperta a treia găsim colectivul redacțional al revistei « Luceafărul » : Redactor șef : Nicolae Dan Fruntelată. Redactor șef adjunct : Mihai Ungheanu. A.I.Zăinescu : Secretar responsabil de redacție. De almanah s-au ocupat alte persoane în afară de Mihai Ungheanu ca redactor responsabil, Mircea Croitoru, secretar de redacție și Ion Cucu , Alexandru Enache, iar de prima copertă : Decebal Scriba și Dan Stanciu. Și o bucurie pentru ochi : fotografii ale actorului Adrian Pintea, pasionat cititor al revistei « Luceafărul », bun exemplu de dat . Coperta a patru are un cuprins restrâns al almanahului și o fotografie (două persoane într-o mașină decapotabilă,o mâna ce ține o perdea roșie, un glob ce pică peste mașină,…) interpretabilă ( o fi revoluția din decembrie ’89 ?)  16 pagini lipsesc (rupte elegant …) din almanahul pe care-l posed. Hârtia pare reciclată de mai multe ori, dar a rezistat acceptabil 31 de ani.

 Analizat almanahul la rece, pe scurt : urmează aproape 60 de pagini dedicate lui Mihai Eminescu – tocmai se împlineau 100 de ani de la moartea poetului. Intre articole, din loc în loc, apar poezii închinate lui Eminescu începând cu Veronica Micle, Traian Demetrescu, Vasile Voiculescu, Al. Vlahuță, D. Anghel și St. O. Iosif, Mihail Codreanu, Anton Naum, Grigore Vieru, Leonida Lari, Tudor Arghezi, Mihu Dragomir, Radu Cârneci, Nicolae Dabija, Valeriu Matei, Mihai Beniuc, Aron Cotruș, Grigore Hagiu, Alexandru Colorian, Mircea Micu, Ion Bănuță, Nichita Stănescu, Gheorghe Tomozei, Victor Eftimiu, Nicolae Dan Fruntelată, Vladimir Streinu, Virgil Teodorescu (sper că nu am pierdut niciun poet).

Deci : « Sunetul perfecțiunii », articol scris de Constantin Ciopraga.
Lui George Munteanu i se publică « Triada precursoare : Poe, Baudelaire , Eminescu ».
Un articol doar de o pagină, « Continent recuperat » al lui Mihai Ungheanu.
« Seriozitatea implicării » de D. Vatamaniuc.
Theodor Codreanu : « Eminescu și conceptul de modernitate ».
A.I. Zăinescu : « Marea călătorie ».
În « Ultimul chip » Petru Creția se întreabă dacă Eminescu ar accepta iubirea noastră după un veac. Singura salvare ar fi ca noi să fi sărutat « în gând, plângând, Fruntea măștii lui funerare ».
Alexandru Ruja : « O temă esențială : Transilvania ».
« Profunzimea patriotismului » de Ilie Bădescu.
Paul Anghel : « Unul singur în toate ».
Un portret al lui Eminescu alcătuit din evocările scriitorilor următori : Anghel Demetrecu, Arghezi ( la sfârșitul textului : o surpriză, dacă ajungeți până acolo cu cititul ), Sadoveanu, Gh Panu, Mite Kremnitz, N. Petrașcu, Lucian Blaga.
„Eminescu și Paciurea“ de Petre Popescu-Gogan.

  Apoi multe alte articole istorice (Complotul fevruariștilor, Salvarea evreilor din teritoriul de nord-vest al României 1940-1944, Contribuția antifascistă a populației din România 1940-1944, Un agent dublu în România anilor ’40 : « Insensibilul »), economice (Rolul aromânilor în dezvoltarea comerțului european), literare (Jurnalul contesei Sofia Tolstoi, fragment din jurnalul lui Alexander Philip Maximilian, Roald Dahl, Marco Nese ce a scris romanul « Caracatița »aflat la baza serialului omonim, ), sportive (Singurătatea tenisului de cursă lungă,) traduceri din Isaac Asimov, Aline Giono, Alphonse Allais, din revista pariziană L’Expres (romanul polițist intre mărire și decădere). Sigur și rebusuri, jocuri de cuvinte, glume, parodii, anecdote, epigrame… 

Gabriela Manole Adoc, Alexandru Ciucurencu, Mihai Coșan, Ion Vlasiu, Oscar Han, Traian Brădean, Ion Pacea, Fr. Storck, Vasile Pop Negreștean, Camil Ressu, Viorica și Vintilă Mihăescu, Ștefan Luchian, Gh. Anghel, Marcel Iancu, Romul Ladea, Th. Aman, Nicolae Grigorescu, Carol Popp de Szatmari, Raoul Șerban- unele din operele lor ilustrează almanahul. 

Am găsit cu placere, cu încântare și uimire (unde e memoria ?) câteva pagini sub titlul : « Centenar Eminescu, Centenar Creangă » cu desene ale unor elevi de la Școala nr 12 Botoșani. Autorii desenelor erau (acum oare unde- or fi ?) la gimnaziu : Sorin Radu, Adrian Aconstantinesei, Andrei Cătălin, Anca Șuhanea, Liviu Siminiceanu, Segiu Cazacu, Monica Delia Kummel, Ovidiu Stâncescu, Laura Buțincu, Oana Pușcașu, Loredana Șchiopu, Carmen Stecko, Mariana Andronic.

Surpriza :

Prin anii `60, student fiind și tânăr gazetar, Alex. Ștefănescu a avut ocazia să-l întâlnească pe Tudor Arghezi care, povestește Alex. Ștefănescu atât de frumos, s-a întâlnit pe stradă cu Mihai Eminescu. Pe care l-a privit în ochi… „Da, Tudor Arghezi își amintea că la vârsta de nouă ani s-a întâlnit pe stradă față în față cu Eminescu, despre care lumea spunea că e nebun (oricum, nu mai avea mult de trăit). Acea clipă în care privirile lor s-au întâlnit, în care cei doi s-au examinat reciproc, a rămas pentru totdeauna în amintirea lui Tudor Arghezi. Întâlnindu-l eu însumi într-o zi, pe neașteptate, pe Tudor Arghezi, pe strada Edgar Quinet, m-am dus la el într-un suflet și i-am spus: „Sunt student la Litere, mă numesc Alex. Ștefănescu. Știu cât de mult v-a emoționat să vă întâlniți în 1889 față în față cu Eminescu. Acum și eu sunt foarte emoționat, știind că îl privesc în ochi pe cineva care l-a privit în ochi pe Eminescu.“. Tudor Arghezi n-a gustat deloc remarca mea, s-a burzuluit și m-a apostrofat: „Adică în toată chestia asta eu sunt un intermediar?! Lasă-mă, dom’le în pace!“ (https://romanialibera.ro/cultura/poem-cu-poem-despre-viata-literatura-si-oameni-765350

Oare cum ar reacționa acum criticul și istoricul literar Alexandru Ștefănescu, dacă, întâlnindu-l, i-aș spune și eu : Domnule Alexandru Stefănescu, sunt foarte emoționată știind că îl privesc în ochi pe cel care l-a privit în ochi pe Arghezi, care l-a privit în ochi pe Eminescu ! Viitorul e in fața noastră !

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.617 abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5