In memoriam, Mihai Palaghia! Demers pentru identitatea culturală

Monografia Comunei Frumușica
Autor, Mihai PALAGHIA
Botoșani : Agata, 2022
Ediție îngrijită de Dorina RODU

Coordonate geografice generale

Comuna Frumuşica, aşezare geografică din extremitatea de nord-est a ţării, în partea de nord – est a Podişului Moldovei, la contactul dintre Podişul Sucevei şi Câmpia Moldovei, cuprinzând pe teritoriul ei porţiuni din ambele unităţi geografice, – una dintre cele mai frumoase şi mai bogate comune ale judeţului Botoşani – este situată în partea sudică a acestuia, chiar sud-vestică, la marginea de vest a Câmpiei Jijiei inferioare, la graniţa cu judeţul Iaşi, între Miletin şi Bahlui, fiind parte integrantă a Câmpiei Moldovei, în microraionul depresiunii de contact cu acelaşi nume – Frumuşica.
Se află aşadar la extremitatea sudică a provinciei natural-istorice Moldova de Sus, într-un cadru geografic deosebit de pitoresc.
Latitudine: 47.53, iar longitudine: 26, 9.
Este principala poartă sudică de intrare în judeţul Botoşani.
Aproape 2/3 din suprafaţa comunei aparţin Dealului Mare – Hârlău, iar restul Depresiunii de Contact Frumuşica.

Faptul că atât Dealul Mare – Hârlău, subdiviziune a Podişului Sucevei, cât şi Depresiunea Frumuşica, subdiviziune a Câmpiei Moldovei, au caracteristici geografice distincte impune în perimetrul comunei existenţa a două părţi cu însuşiri geografice diferite.
Splendida depresiune de contact Frumuşica este un geosistem de discontinuitate, dar şi de legătură peisagistică între Dealul Mare – Holm şi Câmpia Moldovei, punctul ei central fiind localitatea Frumuşica, adevărat nucleu de polarizare dintre străvechii codri situaţi la vest şi câmpul larg desfăşurat spre est.
Perimetrul geografic al comunei este bine delimitat de mai multă vreme, comunitatea umană punându-se aici în relaţie cu un anumit cadru natural, oarecum individualizat, specific, original, existând urme arheologice importante, atestări documentare precise etc. pentru toate satele comunei.

Ca unitate administrativ – teritorială, cunoscută de prin 1927, este o formaţiune relativ stabilă, cu proprietăţi şi funcţii proprii, ce o individualizează între mai toate comunele din judeţ şi chiar din ţară, numele ei venind de la denumirea satului reşedinţă de comună, Frumuşica, ce-şi are originea, la rândul său, de la supranumele unei frumoase hangiţe de pe acest traseu, Frumuşica ( cea frumuşică ).
La sud e amplasată la limita cu judeţul Iaşi, la nord se învecinează cu comuna devenită, de câţiva ani, oraşul Flămânzi, cu comunele Cristeşti şi Copălău, hotarul cu acestea din urmă aflându-se pe cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice ale Bahluiului şi Miletinului, la est cu comuna Prăjeni, la sud cu comuna Deleni, pe o distanţă de peste 22 de km, iar la vest cu comuna Tudora, fiind mărginită şi de o mare suprafaţă de pădure.
Suprafaţa totală a teritoriului este de 8493 de hectare, 102, 77 km p., ceea ce reprezintă 1, 7 % din teritoriul judeţului Botoşani, fiind un amestec de văi, dealuri şi podişuri, alcătuind o adevărată stepă, intravilanul fiind grupat pe pantele estice ale Holmului şi străbătut de fostul D.N.28 B, actualmente 58 E, şi D.J.281 A, având forma unui patrulater neregulat, cu orientare de la nord la est.
Pe internet, la saitul comunei apare suprafaţa totală de 8491 ha, intravilan 1102 ha, iar extravilan 7489 ha, iar în 2010 suprafaţa indicată în această sursă este de 8492 ha, respectiv 1183, 3 Boscoteni, 836, 4 Rădeni, 2271, 8 Vlădeni-Deal, 626 Şendreni, 2294 Storeşti şi 1280 Frumuşica.

Şoseaua naţională de pe teritoriul comunei are o lungime de peste 8 km şi trece prin centrul ei administrativ – Frumuşica, ce se situează la o distanţă de 32 de km de municipiul reşedinţă de judeţ-oraşul Botoşani – şi la 15 km de cel mai apropiat oraş cu gară – Hârlău, până la gară fiind 20 de km.
Până la Gara Botoşani este la distanţă de circa 33 de km.
Drumul naţional fost 28 B, devenit 58 E, asfaltat, traversează comuna, de la nord la sud, pe o distanţă de 5 km, trecând numai prin localitatea Frumuşica, centrul administrativ al comunei.

Satele Storeşti ( limitrof cu Flămânzi ), Şendreni, Vlădeni –Deal ( incluzând şi Vlădeni-Vale ), Rădeni ( inclusiv Rădenii-Noi ) şi Boscoteni ( limitrof cu Poiana-Deleni, jud. Iaşi, sunt străbătute de drumul pietruit DJ 21 A, care porneşte de la Flămânzi şi merge până la Deleni şi Hârlău, unind, pe la poalele Dealului Holm, toate satele dintre cele două localităţi.
Aşadar satele comunei, legate de centrul Frumuşica, prin drumuri pietruite, fac parte din frumosul brâu de sate ce îmbracă, uneori, cu mici întreruperi, „ Coasta Moldavă ”, fiind ocrotite de dealurile ce leagă Cotnarii, Delenii, Flămânzii, Copălăul, Cristeştii etc., linie care pune în contact Câmpia Moldovei cu dealurile Siretului.
Cele mai apropiate de reşedinţa de comună sunt satele Storeşti şi Şendreni – 2, 8 km şi respectiv 3, 2 km, părţile Rădenii-Noi şi Pârâul Halm, circa 1, respectiv 2 km spre sud, iar cele mai depărtate sunt Boscoteni, 6 km, Rădeni 4, 6 km şi Vlădeni-Deal 3, 8 km.
Uşor despărţite de câte un pârâu, aceste sate se înşiruie de la nord la sud, pe mai bine de 7 km, după cum urmează: Frumuşica, 73, 23 ha, 13 km de străzi, Storeşti, 196, o6 ha, 16 km, Şendreni, 13o, 97 ha, 13, 5 km, Vlădeni – Deal ( ce încorporează şi fostul Vlădeni–Vale ), 306, 26 ha, 27, 5 km, Rădeni ( incluzând şi fostul sat Rădenii-Noi ), 185, 33 ha 22 de km, ( 13o, 87 ha Rădenii-Vechi şi 54, 46 ha Rădenii-Noi ) şi Boscoteni ( cu fostul sătuc Unsa şi cu cătunul Pârâul Halm ), 110, 98 ha, 10, 7 km.

Localitatea – reşedinţă a comunei, cea mai puţin veche, se întinde, în principal, de-a lungul fostului drum naţional 28 B, devenit Şoseaua Naţională 58 E, ce străbate ulucul depresionar de la poalele coastei mai sus amintite, şi o leagă de Botoşani şi, prin acesta, de Dorohoi sau Suceava etc., spre nord, de Hârlău, Târgu-Frumos şi, pe aici, de Podu-Iloaie şi Iaşi sau Roman, Bacău, Vaslui, Neamţ şi aşa mai departe, spre sud.
Ea este situată aproape la egală distanţă faţă de toate celelalte sate ale comunei, circa 2, 5 km, o uşoară diferenţă făcând satele Boscoteni şi, mai puţin, Şendreni, situate mai sus, prin ea făcându-se legătura şi cu cele mai apropiate staţii ( halte ): Rădeni, Frumuşica, Flămânzi şi autogările Hărlău şi Botoşani.
Având în vedere că toate satele comunei sunt aşezate de-a lungul vechiului drum interjudeţean ce leagă Flămânzii de Deleni şi Hârlău, precum şi de şoseaua naţională, dar şi analizând vetrele de sat sau semiarterele hidrografice, cu urmele lor, putem afirma, fără îndoială, că aşezarea face parte din tipul genetic „ răsfirat spre adunat”, mai ales în urma măsurilor de sistematizare din ultimele zeci de ani de la sfârşitul secolului al XX-lea, în special după întocmirea Planului Urbanistic General, şi începutul celui de-al XXI-lea.

Zona Pârâul Halm cuprinde doar câteva gospodării, împrăştiate de o parte şi de alta a şoselei naţionale, ce şerpuieşte spre Hârlău, majoritatea în valea pârâului cu acelaşi nume, la graniţa cu satul Feredeni, respectiv judeţul Iaşi.
Teritoriul comunei Frumuşica este delimitat de următoarele coordonate geografice: paralela de 47 de gr.şi 29 de min. latitudine sudică, pe la sud-estul acestei comune, înspre Prăjeni, trecând paralela de 47 de gr. 24 de min. şi 16 sec. şi cea de 47 de gr.şi 33 de min. latitudine nordică, meridianul de 26 de gr.şi 45 de min. longitudine vestică şi meridianul de 27 de gr. şi 02 min. longitudine estică.

Extinderea în latitudine numai pe 4 gr., iar în longitudine pe 17 gr. dovedeşte forma alungită a teritoriului comunei, care este orientat de la vest-nord-vest spre est-sud-est, având o lungime de peste 22 de km şi o lăţime maximă de 5, 7 km.