Comuna Frumușica din județul Botoșani, situată în partea de sud a Moldovei, este o așezare care încântă prin frumusețea sa și prin bogățiile sale. Această mare comunitate rurală care adună mai multe sate, poate mai mult decât alte ținuturi românești, este închisă în istorii nesfârșite și străbătută de farmecul neatins al creațiilor etnografice și folclorice, zămislite de veacuri și păstrate mereu proaspete pe aceste meleaguri.
Cărturari harnici, preoți, profesori și învățători iubitori de țară și de frumos, s-au străduit ani de-a rândul să pună la adăpost cât mai multe dintre aceste izvodiri ale minții și sufletului omului din popor, cât mai multe dintre aceste mărturii ale unei civilizații multimilenare. Curiozitatea și responsabilitatea față de comuna Frumușica i-au îndemnat pe fiii ei, fie ei nativi sau adoptivi, să cerceteze stările de lucruri din secole trecute din satele acestei vechi, bogate și frumoase așezări. Remarcabilă este munca de o viață a regretatului pedagog Profesor Grad I în Învățământ Mihai Palaghia. Scopul său a fost să contureze un profil al identității satelor aparținătoare comunei Frumușica, o disertație concretizată într-o carte monumentală, de patrimoniu, Monografia Comunei Frumușica. Acest studiu monografic vine să împlinească un gol dintotdeauna, acela al dorinței permanente a locuitorilor acestor meleaguri de a cunoaște trecutul și prezentul acestui spațiu geografico-istoric, etno-folcloric, cultural-artistic și turistic. Aici s-au născut, au crescut, au trăit și și-au desfășurat activitatea oameni care au contribuit la statornicia, supraviețuirea și autodepășirea acestui spațiu băștinaș. Studiul reprezintă totodată o punte de legătură între generațiile trecute și cele viitoare, necesară pentru a înțelege și construi un viitor. Prin această muncă, deși foarte grea și poate chiar temerară, a reușit să fixeze pentru eternitate locuri și oameni, obiceiuri și tradiții și, astfel, să întărească patriotismul local și național.
Comuna Frumușica este cu adevărat o comoară a istoriei și culturii. Numeroasele urme arheologice găsite în această zonă atestă prezența omului încă din cele mai îndepărtate timpuri. De la perioada paleoliticului până la înflorirea culturii Cucuteni, aceste meleaguri au fost mărturie a evoluției umane și a civilizației. Cercetarea profundă a acestor locuri și a factorului uman este nu doar o necesitate, ci și o plăcere. Prin studiul monografic realizat de emeritul profesor, Mihai Palaghia, vom putea înțelege mai bine trecutul și prezentul acestui spațiu geografico-istoric, etno-folcloric și cultural-artistic. Este o punte de legătură între generațiile trecute și cele viitoare, contribuind la întărirea patriotismului local și național.
Studiul monografic se concentrează pe evoluția comunei Frumușica de-a lungul timpului, traversând epoci diverse. De la cele străvechi, vechi și medievale, până la cele moderne și contemporane, sunt abordate aspecte geologice, geografice, etnografice, folclorice, demografice, economice, sociale, politice, culturale, educaționale, de învățământ și sănătate, sportive și turistice.
Toate acestea sunt prezentate în contextul organizării administrativ-teritoriale, care a suferit schimbări de-a lungul timpului. Termeni precum “ținut”, “ocol”, “regiune”, “raion”, “plasă”, “comună”, “cătun” și sintagme cum ar fi “Comuna Rădeni”, “Comuna Storești”, “Comuna Șendreni”, “Comuna Vlădeni”, “Comuna Târgu Frumușica” sunt parte din povestea acestor locuri. Mărturiile persoanelor în vârstă și cercetarea documentelor vechi, inclusiv manuscrise, cărți, reviste, ziare și resurse online, au contribuit la conturarea acestei istorii locale.
Într-un efort continuu, autorul a intrat în posesia documentelor existente în Arhivele Statului, aducând la lumină poveștile și tradițiile care au modelat comuna Frumușica de-a lungul timpului.
Cercetarea documentelor privind participarea locuitorilor comunei Frumușica la evenimente istorice este de o importanță crucială. Aceste documente atestă contribuția lor la marile idealuri ale neamului românesc și la evoluția comunității. Atestarea documentară timpurie a principalelor sate ale comunei, precum și donațiile făcute de domnitori precum Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Alexandru Lăpușneanu și Mihail Sturza, confirmă importanța acestor locuri. De asemenea, poziția comunei pe unul dintre cele mai importante drumuri comerciale ale Moldovei a contribuit la dezvoltarea sa.
În Primul Război Mondial, locuitorii au fost implicați activ, iar numărul celor căzuți este o dovadă a sacrificiului lor. Monumentul ridicat în memoria lor în fața Primăriei Vechi este o mărturie a perseverenței și curajului lor.
Reforma agrară din 1921 și cooperativizarea agriculturii din 1945 au reprezentat momente semnificative în istoria comunei. În această perioadă, au luat ființă primele celule de partid muncitoresc, socialist și apoi comunist, precum și primele cooperative agricole de producție (CAP).
Metodele de cercetare au inclus dialogul viu cu cetățenii, investigații sociologice și anchete sociale. Propriile observații și interpretări au contribuit la construcția cărții, care a fost structurată în mai multe capitole și subcapitole. Această abordare enciclopedică a necesitat eforturi considerabile, dar a permis surprinderea ideilor sănătoase ale filosofiei sociale locale și definirea dreptății care se opune strâmbătății.
Prin această primă încercare globală, inedită și singulară, adică mult mai amplă decât oricare alta, vom aduce un plus contribuțiilor parțiale, dar meritorii, ale corpului cadrelor didactice din comună, precum profesorii Ioan Ghebea, Maria Oprișanu–Ghebea, Maria Amancei, Gheorghe Cimpoi, Gheorghe Bleanca, Constantin Mursa, Maria Ștempel-Poiată și alții.
De asemenea, sunt prezente noutăți absolute în ceea ce privește trecutul acestor locuri. Acestea se datorează parcurgerii unei bibliografii ample și a multor izvoare documentare și narative publicate până în prezent.
Un aspect deosebit de interesant este descoperirea unor monede romane pe teritoriul comunei. Aceasta atestă continuitatea populației autohtone, a dacilor liberi, care au menținut un contact economic strâns cu romanii și cu dacii romanizați. Acest fapt încadrează teritoriul comunei în aria de formare a poporului român și a limbii române. Continuitatea este evidentă în urmele găsite pe tot parcursul perioadei migrațiilor, inclusiv în cultura materială veche și în vestigiile specifice epocii feudale.
Această muncă de cercetare și documentare este o contribuție valoroasă la cunoașterea istoriei și culturii comunei Frumușica.
Toate cele de astăzi au fost comentate și validate de personalități ale culturii botoșănene prezente la acest evenimet: muzeograf prof. Gheorghe Median, jurnalist și scriitor Trăian Apetrei, Lucia Pîrvan – istoric.
Coordonatorul acestui demers, un act cultural de excepție – Lansarea Monografiei Comunei Frumușica – , astăzi 13 aprilie 2024, a fost primarul Comunei Frumușica, Constantin Corneliu Bălășanu, care a investit mult suflet și dragoste în această comunitate, după cum drept a spus prof. Bogdan Suruciuc, Inspector General Școlar al județului Botoșani. Prezența autorității județului din educație la acest eveniment, atestă faptul că munca regretatului profesor Mihai Palaghia este respectată și, de aici, ne duce cu gândul că domnul Bogdan Suruciuc a vrut să ne comunice, nu numai efortul și realizările primarului comunei, ci și faptul că e nevoie și important să omagiem pedagogul român, veritabil străjer al conservării nealterate și afirmării valorilor tradiționale românești.
Încă o dată, remarc faptul că primarul comunei Constantin Corneliu Bălășanu ne-a dovedit că este un participant activ la viața acestei localități, iar dorința sa de a cunoaște și de a transmite istoria și tradițiile acestor meleaguri este admirabilă. Prin eforturile sale, poate chiar vom facilita închegarea unei istorii locale viitoare, mai profundă și mai întregitoare. Și ne mai propune intuitiv că orice primar ales, în primul rând, ar trebui să se intereseze de existența unui monografii a comunității pe care va trebui să o gospodărească sub toate aspectele în mandatul său.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania