Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: Cetetea Râșnov; © Florin Bălănescu (Arhiva personală)
Agata ® 1994 – 2024 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Gheorghe Samoilă s-a născut la 16 martie 1947, în comuna (astăzi, orașul) Râșnov, plasa Bran, județul Brașov. Este căsătorit și are două fiice. A absolvit Școala Profesională Metalurgică 6 Martie Tohan (în prezent, Liceul Tehnologic Malaxa) din Zărnești, același județ. A lucrat ca sculer-matrițer până la pensionare, în anul 2002. La data interviului, deținea titlul formal de străjer al Cetății Râșnov. În această calitate, mi-a vorbit despre istoricul fortăreței într-un interviu realizat la 9 august 2012, în incinta acesteia.

• – Cum vă numiți?
• – Samoilă Gheorghe.
• – De când cunoașteți cetatea?
• – Dintotdeauna; aici m-am născut.
• – Care este istoricul ei?
• – Cu 2.400 de ani în urmă, pe aceste locuri a existat o cetate dacică [Comidava], devenită castru roman [Cumidava]; acesta se afla la 4 km de aici și săpăturile au scos la iveală monede de argint cu efigia împăratului Traian, ceea ce constituie încă o dovadă că romanii au trecut munții și s-au așezat și în Ardeal. Înaintea cetății actuale, a existat o alta din lemn și pământ, ridicată de cavalerii teutoni, care a fost arsă de tătari. Pe locul ei, a fost zidită cetatea medievală din piatră, atestată din 1335, a doua ca mărime din Europa; de atunci, se păstrează, și astăzi, unele ziduri, precum cele de la barbacana mică. A fost construită de coloniile germane provenite din partea stângă a Rinului, care au venit în centrul și în sudul Transilvaniei, ridicând cetățile Sibiu, Sebeș, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoara, Rupea, Făgăraș, Codlea, Râșnov și Brașov, ce au făcut parte din cele șapte ținuturi săsești. Cetății noastre i s-a dat denumirea de Rosenau (în traducere din limba germană, „orașul trandafirilor”), pentru că, la sosirea coloniștilor, la 1300, au găsit aici mulți măceși (trandafiri sălbatici); după atribuirea denumirii, a fost creat blazonul cetății, alcătuit din trei trandafiri. La sfârșitul secolului al XVII-lea, Râșnovul era înconjurat de ziduri duble, ca la Vatican, fiind unul dintre cele mai fortificate orașe din Europa; pe lângă ziduri, existau, și se mai văd și astăzi, șanțuri cu apă. Cetatea este amplasată la înălțime, amplasată strategic pentru observare; din punctul în care ne aflăm, care este cel mai înalt din interior, se poate vedea, cu ușurință, toată Țara Bârsei. Când erau atacați, apărătorii ei anunțau întreaga regiune prin foc (fum), păsări (porumbei) sau călare. Cele mai crâncene asedii au fost ale ungurilor, precum cel din 1693, când cetatea a fost cucerită, singura dată, prin trădare; de-a lungul timpului, ea a mai suportat și năvălirile tătarilor, hunilor și turcilor. De sus, din camera slăninii, se poate vedea Biserica Evenghelică din Râșnov, care comunică cu cetatea printr-un tunel care ajunge în fundul fântânii din centrul fortificației, adâncă de 98,6 metri. Cetatea nu a avut niciodată domnitori; au venit, însă, în vizită aici Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeș, și Doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul, patru zile, după care și-a văzut, mai departe, de afaceri la Brașov.
• – Ce poate fi văzut, astăzi, în cetate?
• – Pe tot dealul pe care este amplasată, există un sit dacic, unde se fac săpături arheologice. În interior, sunt expuse piese din timpul Imperiului Austro-Ungar și din perioada interbelică; se știe că, în apropiere de Râșnov, mai precis la Pârâul Rece, era granița dintre Țara Românească și Austro-Ungaria. Toi aici, sunt prezentate cadre din filmele istorice realizate în cetate – Dacii, Columna, Mihai Viteazul și Nemuritorii –, precum și una dintre primele fotografii alb-negru din țară, executată la Râșnov în 1890. De menționat că Ion Luca Caragiale venea aici în vacanțe, împreună cu soția și aghiotantul.
• – Ce alte puncte de interes mai prezintă zona?
• – În apropiere, s-a aflat o cabană care a fost distrusă de o avalanșă, iar, mai sus, a fost construită o alta, ce a ars într-un incendiu, în 1997. Există, însă, tot în Munții Bucegi, Cabana Mălăiești, la care se poate ajunge numai pe jos sau cu elicopterul; acolo, a avut loc adunarea legionară din 1937, când, pe acel loc, a funcționat, pentru scurt timp, o cazarmă. De asemenea, poate fi vizitată Cabana Omu, unde se poate merge și cu mașina, dar care este închisă între 1 decembrie și 1 mai. Însă, înainte de toate, unul dintre cele mai importante puncte de atracție rămâne orașul Râșnov, cu clădirile sale medievale și ambientul natural de excepție.
• – Vă mulțumesc pentru toate aceste informații.
• – Cu plăcere și vă aștept să reveniți oricând.
•  
• Florin Bălănescu
•