Cel care și–a atribuit supranumele ,,Iosif de pe coclauri ” este cunoscut astăzi  din numeroasele  postări pe rețelele de socializare, din emisiunile de radio și televiziune, din ziare și reviste de specialitate ori pur și simplu din contactele directe cu oamenii  pe care i-a cunoscut în călătoriile sale prin ,,locurile neumblate și îndepărtate ” , de unde vine și sensul cuvântului . El este tânărul care străbate coclaurile în căutarea poveștilor din satul românesc, a oamenilor autentici, a țăranului credincios, cu vorbele sale curate și pline de  înțelepciune. Chiar el spune cu o neostoită putere de convingere că, ,,acolo unde s-a născut el, Dumnezeu face parte din familie ”. Povestea vieții lui Iosif Ciunterei începe din satul în care a văzut lumina zilei, adică din comuna Feldru, județul Bistrița –Năsăud și provine dintr-o familie cu 12 copii. Aici a primit o educație sănătoasă, cu respect și dragoste  pentru tradițiile și obiceiurile din sat. Încă din anii copilăriei, Iosif este obișnuit cu munca câmpului și îndeletnicirile gospodărești, dar este interesat și de formarea sa intelectuală. Visa să devină popă, doctor sau învățător, dar destinul lui a fost altul.Mai întâi a făcut Liceul Silvic din Năsăud, dar și acolo îl urmărea gândul să mai facă ceva pe lângă meseria de pădurar. ,,Când eram în clasa a XI-a, am obținut o colaborare cu un post de radio din Bistrița, post care mi-a adus și numele ,,Cu Iosif pe coclauri ”. Era o emisiune de 50 de minute în care rulau mai multe povești din lumea satului ”. Începutul nu a fost ușor, dar pentru el era o adevărată provocare. Pentru a găsi oameni mai aparte din universul sătesc, Iosif a apelat la preoți sau la primari, care aveau cunoștință  despre asemenea persoane la care se deplasa în cele mai îndepărtate locuri și apoi îi prezenta în emisiunile sale. Treptat , ascultătorii radioului și telespectatorii au înțeles despre ce este vorba, scriindu-i pe internet sau vorbind la telelefon, pentru a-i aprecia inițiativa. Dar Iosif Ciunterei nu s-a mulțumit cu atât. A căutat să-și aprofundeze cunoștințele despre lumea satului, astfel că, după terminarea liceului a devenit student la  Facultatea de Istorie-Filozofie, secția etnologie, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Aici, pe lângă studiul propriu-zis în care s-a remarcat, a fost preocupat de realizarea mai multor proiecte. Unele au fost puse în aplicare, precum : ,,Cununa grâului’’, sărbătoare a tuturor satelor care mai cultivă grâu, filmare realizată în comuna Dumitra, ,,Povestea bobului de grâu’’în comuna Şanţ, ,,Claca popii’’în comuna Coşbuc’. ,,Tradiţiile vechi de nuntă’’, ,,Cununa strugurelui’’, un vechi obicei de a zdrobi strugurii cu picioarele, sărbătoare unică în România, ,,Drumul cânepii ” și altele. Anii au trecut și Iosif Ciunterei și-a încheiat studiile, iar apoi a făcut masteratul în antropologie culturală și folclor la Universitatea din București. “Am vrut să descopăr lumea satului dintr-o altă perspectivă. După studii am înțeles cum sunt oamenii, pentru că eu nu conștientizam acest lucru, tot ce era în acest univers, reprezenta firescul pentru mine. Eu nu cred că trebuie să ne întoarcem la origini și nu cred că ar trebui să vedem trecutul satului cu regretul că s-a dus. Când mă întâlnesc și povestesc cu oamenii, văd că ei privesc satul cu nostalgie și-l jelesc. Cred că ar trebui luate lucrurile folositoare din trecut și adaptate pentru ziua de astăzi ”. Pe țăran îl vede ca pe o icoană și nu ezită să spună  :,,Îs mândru că-s fecior de ţăran’’. 

Trei valori etice îi înnobilează activitatea sa de etnolog : respectul față de oameni, nostalgia după satul natal și dragostea pentru frumusețea și înțelepciunea populară. În călătoriile sale pe coclauri urmărește să pună în valoare vechi obiceiuri din calendarul muncilor agricole, credințele populare, sărbătorile creștinești și nu în ultimul rând folclorul autentic.Fiecare ieșire în lumea arhaică a satului și-o plătește din propriul său buzunar. Și nu sunt deloc puține. În Ținutul Năsăudului aproape că nu a rămas nicio localitate în care să nu fi poposit. A stat de vorbă cu  lelea Reghină și badea Vasile din Maieru, cu lelea Sîiuca din Suplai, cu Mărioara Burduhos din Dumitra, cu Varvara Pop din Bichigiu, cu badea Vasile din Coșbuc, cu Grigore Andron din Leșu, cu Lucreția Miron din Cormaia, cu Viorica Cătuna din Poiana Cătunenilor, cu Viorica Popârțac din comuna Șanț, cu Florica Danci din Ilva Mare, cu Cătălina Larionesei din Sângeorz-Băi, cu lelea Floare Cosmi din Runcu Salvei. S-a mai oprit în Coşbuc,Telciu, Spermezeu, Parva, Rebra, Nepos şi în alte localităţi din această zonă, de unde a adunat  poveşti de viaţă pe care le-a înregistrat cu atâta plăcere pe pelicula sufletului său şi le-a redat şi pe pagina lui de facebook.   A colindat şi pe coclaurile altor judeţe : Maramureș, Cluj, Brașov, Mureș, Alba, etc.. Rezultatele anchetelor sale au fost prezentate în cadrul emisiunilor de la AS TV Bistriţa şi la radio ,,Renaşterea’’ din Cluj-Napoca, la care colaborează. ,,Eu cred că acesta îmi e rostul. Am venit de acolo, din vatra satului, din mijlocul ţăranilor, cu graiul acesta. Şi să vreau, nu pot să mi-l schimb. Cu el m-am născut şi oricine ar încerca să mi-l schimbe, nu ar reuşi’’, mărturiseşte el într-un interviu. Prin tot ceea ce face pe tărâmul culturii noastre tradiționale, Iosif Ciunterei a intrat în galeria tinerilor de mare succes.

Mircea Daroși