Primit pentru publicare: 29 Dec. 2020
Autor: Pavel NICOLAE, Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna
Publicat: 30 Dec.  2020
Republicat: 14 Nov. 2023
© Pavel Nicolae, © Revista Luceafărul
____________________________________

• În urmă cu 10 ani, fatidică cifră,  guvernul în funcţiune la acea dată anunţa prin vocea onor preşedintelui statului tăierea veniturilor  bugetarilor cu 25%, care în fapt s-a dovedit a fi undeva la 40%. Se spunea de acesta: Statul arata asa ca un om foarte gras care s-a căţărat în spatele cuiva subţirel, iar asta e economia!
• Publicul larg şi neavizat, în ale subtilităţilor economice şi sociale, se simţea satisfăcut, neştiind că în fapt acest lucru e o piesă regizată, care nu are la bază un fundament predictibil. 
• La cea dată,  implicat în activitatea de dialog social, la nivel local şi naţional, am spus şi am scris  că ceva nu e în regulă, şi am propus, celor cu putere de decizie, măsuri alternative pentru a face economiile pe care guvernul le proviziona cu această măsură de tăieri salariale, una dintre măsuri fiind acea prin care solicitam să fie stopat furtul din banul public. Nu s-a ţinut cont de nimic, iar pe lângă măsurile de tăieri salariale a urmat cele de restructurare a personalului când zeci de mii de angajaţi şi-au pierdut locul de muncă. Au fost adevărate drame sociale, oameni, care în lipsa unor măsuri reale de protecţie socială, şi-au pierdut locuinţele, iar unii, neputând rezista crizei, într-un fel creată artificial, au luat decizia, condamnabilă de altfel, de a-şi pune capăt vieţii. 
• Ulterior, s-a dovedit că măsura de tăieri ale veniturilor nu a avut efectul scontat asupra economiei, ba dimpotrivă au avut un efect negativ, iar faptul că cei care au luat aceste măsuri au recunoscut public acest lucru, nu a ajutat cu nimic. Disponibilizările de personal nu au avut la bază criterii obiective, fiind daţi afară oamenii de valoare, incomozi, care criticau sistemul, iar ulterior posturile vacante au fost reîncadrate cu personal, iarăşi pe criterii dubioase având ca etalon sinecurismul. 
• Efectele acestor măsuri anapoda şi făcute în detrimentul unui dialog social real, aşa cum prevede legea de altfel, le resimţim şi astăzi.
• Avem un aparat administrativ sufocant de birocraţie, lipsit de profesionişti.  O eventuală reformă a sa nu va duce decât la înlăturarea brumei de profesionişti care a mai  rămas, întrucât profesioniştii sunt subordonaţi interesului cetăţeanului, nu partidului şi atunci ei nu contează.
• Acum, actualul guvern pregăteşte un proiect prin care intenţionează îngheţarea salariilor şi de a nu respecta prevederile din Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Acest lucru nu poate crea decât zânzanie între anumite categorii sociale cărora li se aplică această lege. De ce? Pentru că sunt anumite categorii sociale, cărora li se aplică această lege, cu privire la salarizarea maximă din grilă,  încă de la apariţia ei, anul 2017, iar o altă categorie cărora li se aplică legea, de creşteri salariale etapizat, pînă în anul 2022. Această măsură, de îngheţare a salarilor va avea efecte tocmai asupra celei din urmă categorii.
• Pentru angajaţii care trăiesc din salariu, pentru că ştim că alţii sunt angajaţi la stat, numai pentru a face vechime, având în vedere că preturile în 2020 au crescut şi vor creşte galopant şi în 2021 o creştere salarială de 100-150 lei ar însemna ceva. Se pare însă că nu se doreşte creşterea salariilor cu 100-150 lei pentru a putea unii să rămână cu pensii speciale de zeci de mii de lei.
• Şi acum ca şi în urmă cu 10 ani, spun că ceva este în neregulă. De ce se vrea adoptarea unei hotărâri de îngheţare a salariilor, cele mai prăpădite din UE, fără o consultare largă, cu artizanii dialogului social, pentru a găsi măsuri alternative ?
• Nu vreau să am gura aurită, dar dacă această măsură va fi luată, cu siguranţă vom constata, peste ani, că aceasta nu a avut efectul scontat, ci a fost doar o lovitură de imagine.