Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

Salariați versus pensionari

 

Salariați versus pensionari

Cred că nu a fost guvernare din ultimul deceniu și, care să nu vorbească cu morgă preocupare despre imensa presiune care apasă pe bugetul țării datorită numărului mare de pensionari în raport cu numărul de salariați. Chiar așa…!? Din punct de vedere strict economic ai tinde să dai crezare unei asemenea  afirmații. Însă teama mea este că cei care își manifestă această preocupare sunt tocmai cei care, în timp ce le reproșa pensionarilor că sunt prea mulți, în condițiile în care aceștia au cotizat la fondul de pensii și au plătit datoriile țării, ei îndatorau și înglodau peste măsură țara, fără ca banii împrumutați să se vadă în investiții în urma cărora să crească  o economie pentru care numărul pensionarilor să nu mai fie o apăsare. 

Ia uitați ce frumos spunea Legea nr. 3 din 1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială:

Art. 1, alin. 1. În R.S.R au dreptul la pensie toți cetățenii care au depus o muncă utilă societății în sectoarele producției materiale și social-culturale.

          (2) Pensia se stabileste în raport de contribuția adusă de fiecare om al muncii la dezvoltarea societății, potrivit principiului socialist al retribuirii după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii și se diferențiază în funcție de vechimea în muncă, retribuția avută și grupa de muncă.

Departe de a lua apărarea unui sistem, de pe urma căruia cu toții am avut de suferit sub o formă sau alta, ceea ce s-a întâmplat după revoluție a fost o involuție a oricăror principii de remunerație a muncii, și în mod implicit de reglementare a contribuțiilor pentru a accesa dreptul la pensie. A fost creat  un sistem de jefuire a bugetului asigurărilor sociale, printr-o gândire gregară, tributară oricăror principii de dreptul muncii.  De ce au făcut asta? E greu de răspuns, dar nu imposibil.  Însă pentru a răspunde la această întrebare ar trebui făcute săpături prin intermediul mai multor științe.

Ceea ce ne îngrijorează este însă o lipsă de transparență în adoptarea unor măsuri legislative care să așeze în matca lor niște drepturi legitime și să suprime niște drepturi create artificial și traduse în realitate ca niște sinecuri transpartinice.

Din păcate, orice reformă în acest sens nu îi va viza pe cei care nu merită, ci pe cei care merită în favoarea celor dintâi. Și toate de dragul imaginii și sub auspicile unei pseudoreforme. 

Va trebui să privim cu sinceritate și să analizăm care a fost scopul înființării atâtor unități administrativ-teritoriale, primării, consilii, etc. a căror eficacitate este tocmai aceea de a cheltui banul public. Asistăm, nu știu cât e de bine sau cât este de rău, în ultimele săptămâni cu mari trâmbițe, la restructurarea organigramei anumitor consilii județene, și în mod implicit disponibilizări de personal. Mediatizarea acestor mărețe realizări mă face să  am un deja-vu. Acest lucru s-a întâmplat și în criza din 2009, când au fost făcute disponibilizări de personal în sectorul bugetar. Efectele acestei măsuri făcute fără cap le resimțim și astăzi.  Au fost dați afară profesioniști, iar în locul lor au fost aduși nu aceiași  profesioniști care au fost dați afară(în baza unor note de fundamentare și simulacre de teste de departajare care își au originea în teatrului ionescian) ci purtători de carduri bancare de debit, pe care își încasează un salariu nemeritat.

Reforma sistemului nu se poate face  însă unilateral, fără un consens larg al întregii societăți, și fără o dezbatere deschisă, publică, în care fiecare să vedem de ce și cum. 

 Discuțiile din ultima perioadă,  care răzbat în spațiul public, cu privire la creșterea vârstei de pensionare este de asemenea o măsură, care nu se poate face pe genunchi în spatelor ușilor închise și prin abuz de putere.  Orice proiect normativ pe acest subiect trebuie să aibă la bază note de fundamentare reale și de substanță, ori mai toate notele de fundamentare pe care le-am văzut sunt lipsite de substanță, vorbe aiurea.  Orice om câtuși de puțin avizat nu poate să nu constate lipsa de nefundamentare, pe care, în timp, diverse guverne și-au întemeiat proiectele de schimbări legislative în anumite domenii.

Un act normativ în acest sens, trebuie făcut cu bătaie pe termen scurt, mediu și lung, în urma unei activități de cercetare laborioase în domeniu, în care să fie implicați toți actorii, iar argumentele și concluziile cele mai solide să primeze. Nu pe principiul: spuneți și voi că știm noi cum  facem.

Astfel, informația lansată pe piață, de dragul senzaționalului,  cu privire la creșterea vârstei de pensionare la 70 ani, nu-i decât o dezinformare pentru că nu are nicio fundamentare, cel puți pe termen scurt și mediu.

Statisticile ne indică faptul că  speranța de viață în România este 68,5 ani la bărbați și 71 de ani la femei, și atunci este aberat să vorbim de o creștere a vârstei de pensionare. Acest lucru ar însemna pur și simplu eliminarea dreptului la pensie pentru o mare parte de pensionari și tocmai pentru acele generații de sacrificiu, care au dus greul în nesfârșita tranziție. Astfel, a discuta acum despre creșterea vârstei de pensionare în România, nu-i decât, așa cum am spus, o dezinformare ce are drept scop abaterea atenției publice de la alte probleme stringente. Așa numitul deficit la pensii se datorează măsurilor luate de diferitele guvernări și parlamente de-a lungul timpului.

 Beneficile pentru anumite categorii sociale sau al tuturor, în ansamblul lor, prin care pot ieși anticipat la pensie trebuie analizate separat pentru fiecare categorie în parte. O măsură abruptă nu va face decât să crească prăpastiile sociale și  va duce, indubitabil, la anumite drame fie ele individuale sau sociale.

Dacă măsurile de încadrarea în deficitul bugetar,  de 7% pentru anul 2021, se va baza exclusiv pe înghețarea pensiilor și a salariilor întrucât economia nu permite mărirea lor în temeiul legii, vom asista, în 2022 la reduceri masive de personal în sectorul public sau(și) reducerea unor drepturi salariale, precum și la o mărire nesemnificativă a pensiilor, care nu poate acoperi creșterea galopantă a prețurilor atât pentru alimentele de bază cât și  pentru  servicii.

Dar, până atunci așteptăm mult trâmbițatul proiect de act normativ, anunțat de guvern pentru perioada următoare, de corectare a Legii salarizării și a inechităților din sistemul public de pensii. Vom vedea atunci  dacă am avut sau nu dreptate.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.640 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5