Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Junimea Moldovei de Nord II

Junimea Moldovei de Nord II
 
Chirica Bețianu      
(Continuare din Nr. 5)
        
* * *
Ca argumente ale Marii Uniri de la 1918 este adus sacrificiul lui Mihai Viteazul care a fost înțeles în toată măreţia lui de urmaşi şi a luminat, în cursul vremurilor, calea martirilor care s-au sacrificat pentru idealul naţional, fiindcă precum scria poetul:
       ,,Străfulgera de dincolo de moarte
       Însângerata spadă a lui Mihai”.
Şi în sfârşit, strigătul celebru la 1848, pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj, a lui Andrei Mureşanu :
       ,,Români din patru unghiuri
       Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri”1 
Am insistat, mai mult, asupra conţinutului istoric şi patriotic al revistei, întrucât, fiind prima revistă de cultură de după război, este de referinţă, am putea spune, pentru conţinutul celorlalte, care apar ulterior şi ecoul acesteia în rândul locuitorilor, sigur ca a fost mare. Şi ,,dacă în fiecare sat din ţinutul Botoşanilor va fi reuşit să strecoare un strop măcar din binefăcătoarea ploaie sufletească, pe care numai entuziasmul şi dorul de mai bine o pot revărsa, atunci, bilanţul acestui an se încheie pentru noi cu un activ ce nu-l putem bănui”2.
Pentru că, numai după un an de activitate, din cauza unor greutăţi financiare revista nu a mai putut apărea. Revista exprima sugestiv nevoile vremii, contribuind din plin la începuturile mişcării culturale după Unire, menţinerea unui climat plin de efervescenţa patriotică. Astfel, în numărul 3 din februarie, apare articolul ,,Pentru ridicarea Moldovei (culturală, economică, socială)”, în care se arată că mişcarea mai accentuată a pornit din Iaşi şi se cere ,,şcoală normală pentru Botoşani, împroprietărirea ţăranilor, drepturile femeii”3.Revista se ocupa de ridicarea culturală a ţinuturilor din Moldova de Nord unde sprijină înfiinţarea de biblioteci publice. În fiecare număr apare următorul appel : ,,Facem un appel călduros locuitorilor noştri, să ne doneze cărţi pentru bibliotecile din Basarabia, a căror necesităţi nu mai este nevoie să o relevăm”4.
Frecvent semnează în paginile ei : I. Simionescu, N.Răutu – versuri, C. Ojoc, George Voievidca, Vintilă Mihăilescu, Tiberiu Crudu, Alexandru Macedonski, care publică ,,Noapte de Maiu”. Alexandru Macedonschi va publica, chiar în primul număr al revistei, o scrisoare prin care se dezvinovăţeşte de acuzaţia c-ar fi jignit memoria poetului Mihai Eminescu printr-o epigramă de tristă aducere aminte. ,,Niciodată nu am adresat nici o epigramă lui Eminescu, cea cu pricina este scrisă cu doi ani înainte de nenorocirea ce l-a izbit. Este o infamie ce mi-a fost pusă în cârcă de oameni interesaţi să-şi facă un steag şi un titlul de glorie din ipocrita și falsa lor milă, pentru cel pe care ei singuri l-au împins în propastie şi care voiau deodată să răstoarne mişcarea sufletească de la Literatorul”5.
Revista îl prezintă pe Lucian Blaga şi cărţile lui ,,Pietre pentru templul meu” şi ,,Poemele luminii’’ conchizând că, tânărul cugetător şi poet ardelean, apare ca o individualitate puternică, originală şi bine fixată.6
Semnificativă pentru profilul revistei, pentru atmosfera de puternic patriotism ce se instalase la ,,Junimea Moldovei de nord” este poezia ,,Doina vântului” scrisă de Lydia Nour, la 7 iulie 1917 şi publicată în numărul 1, din 5 ianuarie 1919. Şi astăzi, când o citeşti, te cuprinde un fior adânc al dragostei de ţară şi de aceea îmi permit să o prezint în întregime.
        
       Doina vîntului
       Vînt cu miros de sulcină
       Dute-n mândra Bucovină
       Mîngîie pe cei de-acas’
       Şterge lacrimi de pe-obraz
       Şi să-i mîntui de necaz
       Vîntule mai fă-te val
       Şi treci munţii spre Ardeal
       Cu miros de romaniţă
       S’atingi fete pe cosiţă
       Să le spui că de-aici bate
       Dor de soră şi de frate.
       Fraţilor încet şopteşte
       Că ne batem vitejeşte.
       Vîntule priveşte’ncet
       Peste ape si brădet
       Spre Banat mai abureşte
       Sus pe Mureş te odină
       Zi că inima ne creşte
       Că luptăm pentru o zi bună.
       S-o iai vîntule frumos
       Să te-abaţi apoi în jos
       Şi suflarea românească
       Valuri, valuri să tot crească.
       Să se’ntindă ca o mare
       Pregatiţi de sărbătoare
       Zboară vînt în nesfîrşit
       Şi spre Apus şi Răsărit
       Mergi de spune ce-am gandit
       Şi de-o fi Ziua cea Mare
       Saltă vînt peste hotare
       De vesteşte ,,Hora Mare’’
       Fraţii să se prindă’n ea
       Să steie de-apururea7.
        
Preocupări deosebite manifestă revista pentru folclorul moldovenesc oferind spaţii largi culegerilor de poezii, doine, cântece, strigături.
În acest sens, revista organizează şi un concurs ,,spre a fixa pe hârtie pentru generaţiile viitoare melodiile populare a deschis un concurs pentru cea mai buna culegere de melodii populare din Moldova întregită”.8 Drept premii se acordau două mii de lei.
Prezent în fiecare număr era Tiberiu Crudu, care publica „De pe la noi ce-a fost odată” în care a descris obiceiurile şi tradiţiile populare, într-un limbaj dulce moldovenesc. „Se făceau jocuri frumoase de fete si flăcăi, vestite nunţi si cumetrii, priveghiuri lungi la morţi, clăci starşnice vara, şezători tîrzii iarna. Şi cu toate, pe lîngă sporul trebii, se căuta mai ales la cinstea vorbei, nu a băuturii”9.
De altfel, revistei îi revine meritul de a fi dat literaturii ,,pe Tiberiu Crudu, un sănătos talent, demn urmaş al nemuritorului Creangă”10.
Revista are o iniţiativă de mare răspundere patriotică şi face un appel călduros pentru a se strânge fonduri în vederea restaurării casei de la Ipoteşti, înfiinţarea aici a unei case de cultură şi a unui muzeu, referitor la viaţa şi opera poetului Mihai Eminescu şi ridicarea unei statui a poetului în Botoşani. ,,Facem appel la toţi românii a căror suferinţe le-a cântat atât de duios şi pe care cu atâta energie, cântăreţul neamului i-a îndemnat la arme ”11. S-au întocmit liste de subscripţie care s-au trimis în toată ţara, şi urmau să fie retrimise pe adresa directorului liceului ,,Laurean’’, revista înscriindu-se cu 205 lei.12
În iunie 1919, când s-au împlinit 30 de ani de la moartea poetului, toate publicaţiile din Botoşani au scos numere festive, ,,Revista Junimii de Nord”, a scos un număr frumos şi interesant la care au colaborat Nicolae Iorga, I. Simionescu, Sextil Puşcariu, Mihail Dragomirescu”13.
Revistă de cultură şi artă, cum se intitula ,,Junimea Moldovei de Nord”, după o activitate laborioasă, care a menţinut la Botoşani o atmosferă cultural – artistică efervescentă, a grupat în jurul ei, talente literar – artistice locale, dar a atras şi condeie de prestigiu, a înţeles marele probleme ale timpului şi le-a slujit cu devotament, aducându-şi într-o perioadă scurtă o importantă contribuţie la consolidarea legăturilor spirituale ale locuitorilor Moldovei de Nord, educarea lor spirituală şi naţională.
Aşa după cum am amintit, în mai 1921, din cauza greutăţilor financiare, revista nu mai apare. Atunci, facîndu-se o noua grupare a intelectualilor botoşăneni, se hotărăşte a se continua cu scoaterea revistei, dar schimbîndu-i-se numele în ,,Revista Moldovei”14.
 
       (Va urma)
        
1. ,,Junimea Moldovei de Nord”, anul I, nr. 16-17, 1-15 decembrie 1919 p. 2.
2. Crudu Tiberiu, Botoşanii în 1932, p.190.
3. „Junimea Moldovei de Nord”, anul I, nr.3, Botoşani, februarie 1919, p.1.
4. Ibidem, anul II, nr.1, aprilie 1921, p.1.
5. Ibidem.
6. ,,Junimea Moldovei de Nord”, anul 1, nr. 6-7, 15 iulie 1919, p.19.
7. Lydia Nour, Doina vântului, în ,,Junimea Moldovei de Nord’’, anul I, nr. 1, 5 ianuarie 1919, Botoşani, p.12.
8. ,,Junimea Moldovei de Nord”, anul I, nr. 13, 15 a IX-a 1919, p.10.
9. Crudu Tiberiu, ,,De pe la noi ce-a fost odată’’, ,,Junimea Moldovei de Nord’’, anul I, nr. 4, 1. III. 1919, p.1.
10. Crudu Tiberiu, Botoşanii în 1932, p.190.
11. ,,Junimea Moldovei de Nord, anul I, nr. 6, 7, 15.VI. 1919, p. 28.
12. Ibidem.
13. ,,Revista Moldovei’’, anul, nr.4, 1926, p.14.
14. Crudu Tiberiu, Botoşanii în 1932, p.190.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 20 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5