Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

 La cenaclul „Radu Stanca: „Medalionul literar „ Personalități femenine ale culturii române- Elena Văcărescu și Ștefania Kory Calomfirescu„

Liliana Derevici

 La cenaclul „Radu Stanca „
Medalionul literar „ Personalități feminine ale culturii române- Elena Văcărescu și Ștefania Kory Calomfirescu„

 

Tema care a atras mulțimea neîncăpătoare, într-o splendidă zi de toamnă în sala bibliotecii de la Centrul de Vârstnici nr. 2 (coordonator Ligia Bocșe) a fost despre  două personalități feminine ale culturii române : ELENA VĂCĂRESCU, care s-a născut în octombrie și lansarea unei cărți a doamnei scriitoare academician prof. univ. dr. ŞTEFANIA KORI CALOMFIRESCU, evidențiind o valoare a medicinei românești, o stea a școlii medicale clujene, medicul de excepție prof. IOAN GOIA.

Ședința cenaclului a fost deschisă de domnul președinte ALEXANDRU FLORIN ŢENE care pentru început a dat cuvântul domnului profesor VASILE SFÂRLEA. Domnia sa cu mult suflet și cu o paletă largă de informații literare a zugrăvit personalitatea remarcabilă a româncei ELENA VĂCĂRESCU, născută în 3 octombrie 1864 și care a prezentat cu cinste România în Europa, o capacitate de o forță intelectuală deosebită, strănepoată a lui Ienăchiță Văcărescu. După ce domnul profesor a punctat precocitatea sa intelectuală și educația aleasă primită de aceasta în familie, având profesori și învățători particulari angajați de familia din care provenea, domnul profesor a continuat să expună studiile superioare pe care Elena Văcărescu le-a efectuat la Universitatea Sorbona din Paris, unde a studiat literatura, istoria și filozofia. A fost remarcată de V. Alecsandri și Titu Maiorescu. Curiozitatea sa intelectuală s-a manifestat din anii adolescenței când aduna în caiete povești, legende, date despre sărbătorile țărănești, pentru ca mai târziu să-și găsească echilibru psihic, un izvor de sănătate morală în mediul țărănesc unde mergea adesea în satele de pe moșiile Văcăreștilor făcând adevărate introspecții.

Moștenirea culturală a avut-o de la înaintașii săi, părinți, bunici, străbunici dar calibrul ei intelectual urca peste media tinerilor, fiind remarcată și apreciată și de Victor Hugo. A avut o idilă cu Ferdinand, prințul moștenitor dar forțele politice și intelectuale din acea vreme s-au opus acestei căsătorii. 

Opera ei a publicat-o în franceză iar în română s-au făcut traduceri.Elena Văcărescu a devenit ambasador al culturii românești în Franța prin vocația, capacitatea și personalitatea ei fizică, psihică și intelectuală pe care o emana. Parisul a fost a doua ei patrie unde a manifestat o activitate culturală, literară și diplomatică. A deschis un salon literar la Paris, trimițând în România la revista: „Salonul literar” de la Arad, poezii. S-a afirmat mai mult ca poetă decât ca și prozatoare. Se remarcă cele două volume de versuri premiate de Academia Franceză- 1886: „Cântecele Aurorei” și 1899/1900: „Rapsodul de pe Dâmbovița”.A tradus poeziile lui Eminescu, Blaga, Minulescu, Topârceanu, Vinea.A scos o publicație românească la Paris, făcând propagandă pentru cauza românească, creând un ziar românesc la Paris: „La Roumanie”.

A făcut parte din Comisia Diplomatică Română la Conferința Păcii 1919-20, la Paris. Tot la Paris a fost conferențiar dedicat culturii și istoriei românilor, ceea ce i-a dat un statut european, diplomatic ș intelectual în lumea franceză.

În 1925 a fost numită în Academia Română iar în 1927 este aleasă membru al Academiei Franceze. I se acordă titlul de diplomat, cetățean de onoare al Franței, fiind prima femeie din lume care a primit acest titlu diplomatic.

În 1945 este cooptată în delegația română la Conferința Păcii de la Paris.
În 1945 și-a făcut testamentul în Franța, testament care a fost autentificat la Ambasada Română. 

În 1947 a murit. Este de remarcat idealul din acest testament, care sete de o valoare unică în literatura românească: „Am servit și eu cu toată modestia o idee, am servit ideea românească, am conștiința de a fi respectat consemnul strămoșesc, străduindu-mă din toate puterile să colaborez la creșterea limbii române și la a patriei cinstire. Am încercat să răspândesc peste hotare faima neamului românesc și am servit în lume expansiunea sufletului românesc”. 

În partea a doua a cenaclului, domnul președinte, scriitorul ALEXANDRU FLORIN ŢENE a prezentat biografia doamnei academician prof. univ. dr. ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU.

Doamna academician s-a născut în 1938 în Turnu Severin, absolvind Facultatea de Medicină Generală „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, specialitatea neurologie. A avut o bogată activitate științifică urmând o carieră universitară și parcurgând toate gradele didactice până la profesor universitar.

A scris 27 lucrări de specialitate și peste 550 de articole și studii științifice, obținând două certificate de inovator în recuperarea tulburărilor de limbaj, fiind primul medic din lume care a scris un tratat despre edemul cerebral. În prezent este profesor consultant, conducător de doctorat având afilieri multiple la organizații interne și internaționale. A obținut titluri și medalii de seamă printre care „Virtutea literară” de la Liga Scriitorilor Români care îi va fi înmânată la următoarea ședință a cenaclului Ligii Scriitorilor.. 

A scris numeroase cărți, despre academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, despre prof. dr. docent Dumitru Dumitrescu, despre Lucian Blaga dar în special despre generația de aur a școlii medicale clujene-prof. Ioan Goia, Constantin Urechea, , Ion Minea, Crișan Mircioiu, Iuliu Hațieganu.   

Domnul președinte AL. FLORIN ŢENE a dat cuvântul doamnei academician prof. univ. dr. ŞTEFANIA KORI CALOMFIRESCU care a prezentat personalitatea profesorului de semiologie medicală IOAN GOIA. Valoarea acestui om spune domnia sa a constat în cinstea, corectitudinea, dăruirea de sine, vitalitatea de excepție, demnitatea profesională, fiind un mit al școlii medicale clujene. El a lucrat alături de maestrul său Iuliu Hațieganul scriind împreună primul tratat de semiologie și medicină internă în limba română în țara noastră care a fost editat de nenumărate ori pentru studenți și nu numai. Profesorul IOAN GOIA se mai evidențiază prin muncă îndârjită, continuă până la încăpățânare, caracter ferm, nelăsându-se îngenunchiat de nici un necaz și neparticipând la nici un compromis. Studenții și contemporanii săi l-au numit om de un caracter emerit, având o fermitate în conduita sa și devenind maestru întemeietor al școlii medicale clujene participând la consolidarea faimei școlii clujene în lumea științifică internațională.

Activitatea sa de cercetător, creator a fost îmbinată în mod armonios cu aceea de dascăl, fiind un profesor cu har și dar. O altă calitate remarcabilă a sa a fost principialitatea, nu-i plăceau lingușelile , laudele și servilismul.

A fost serios, impunător dar dur uneori cu cei ce nu-și făceau treaba, extrem de exigent. A avut și el erori de diagnostic pe care le-a recunoscut, fiind cinstit, corect și clar.

A profesat în centre europene, la Viena Budapesta, Berlin, Paris, Lyon și București. Profesorul Florea Marin remarcă ironia sa cu replici prompte, tăioase, hazoase, înclinația sa în slujba binelui, progresului și a dreptății, simţindu-se vesel și fericit în preajma elevilor săi.

 A fost un caracter de granit, o personalitate complexă care emoționa și inhiba, un medic și om de știință emerit, unul dintre cei mai buni didacţi pe care i-a avut școala medicală din Cluj ocupând un loc bine meritat în istoria medicinei noastre. A rămas pentru toți care l-au cunoscut o figură de legendă având modestia înțelepților și și-a iubit țara și poporul fiind un adevărat patriot.

A urmat cuvântul doamnei profesor LUCIA ELENA LOCUSTEANU care a prezentat-o pe doamna academician drept un om care emană lumină, lăsând posterității chipuri de oameni care s-au dedicat cu toată pasiunea și dragostea carierei pe care au îmbrățișat-o. Fără a iubi pe cei de lângă tine, a te pune în slujba celorlalți nu poți fi un cadru didactic și un medic bun. Toată prețuirea și stima  domniei sale față de dragostea doamnei academician cu care s-a aplecat asupra modelelor de oameni deosebiți din rândul medicilor.

Doamna NADIA BACIU, directorul editurii “Ecou Transilvan”, unde și-a publicat doamna academician cărțile, a adăugat câteva elogii la adresa distinsei scriitoare evidențiind talentul, voința, perseverența, pasiunea, tenacitatea și entuziasmul acesteia care a lăsat posterității o operă nemuritoare. Cărțile sale vor rămâne un adevărat document pentru activitatea profesională a medicilor care și-au consacrat viața miilor de oameni pe care i-au avut în grijă.  Doamna editor i-a oferit în continuare sprijinul pentru publicarea cărților, manifestând respect, recunoștință și prețuire față de această remarcabilă scriitoare dar și un adevărat OM.

Ca semn de prețuire, domnul președinte al cenaclului, scriitorul Al. Florin Ţene i-a dăruit  un tablou în tehnica pouring realizat de senioara Viorica Bunea din centrul nostru, intitulându-se „Flori de primăvară în toamnă”.

Alte comentarii elogioase la adresa scriitoarei au fost făcute de doamna directoare a centrului, LIGIA BOCŞE care și-a manifestat mulțumirea, respectul și plecăciunea dânsei în fața acestui minunat om.

 Scriitorul ŞTEFAN POPA a evidențiat iubirea care emană din sufletul acestei minunate doamne scriitoare, iubire fără de care nu poți face nimic în viață. Cele trei mari profesii sacre  pe care le-a exercitat însuși Hristos sunt: medicul, preotul și dascălul. Domnia sa a schițat personalitatea doctorului Al. Pasamosca care după pierderea familiei și-a consacrat viața ajutând și salvând suflete de copii.

Au urmat un intermezzo muzical deosebit; doamna IOANA ROMAN a interpretat o doină a Mariei Tănase,  și CAMELIA HODIȘ a interpretat un cântec de iubire, la chitară, în stilul folk.

Domnul ROMULUS MOLDOVAN, membru al Cenaclului „Octavian Goga”  și al Cenaclului UBB a dedicat patru versuri doamnei acad. Prof. dr. ŞTEFANIA KORI CALOMFIRESCU.
Doamna CRISTINA MARIAN, o altă membră a cenaclului nostru a recitat o strofă ce definește sentimentul iubirii.
De asemenea doamna MARIANA ARGHIR a recitat un catren raportat la eveniment iar domnul GHEORGHE ŞOPTIREANU, o poezie despre toamnă.
Alte două poezii au fost recitate de domnul președinte AL. FLORIN ŢENE -una dedicată doamnelor și alta în special doamnei academician.
În final toți participanții i-au cântat „Mulți ani trăiască” doamnei acad. Prof. dr. ŞTEFANIA KORI CALOMFIRESCU care de curând și-a serbat aniversarea.
Au fost făcute anunțuri de încheiere: doamna MARIA SOMEŞAN va avea lansare de carte în 29 octombrie ora 17 la Muzeul Etnografic, fiind vorba de al cincilea volum : „Rădăcini, dorință și speranță” , iar doamna prof. LUCIA ELENA LOCUSTEANU în 16 noiembrie va lansa trei cărți la Colegiul Energetic, Sala festivă, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani. 

Următoarea ședință a cenaclului va avea loc în 13 noiembrie, la orele 11.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.570 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5