Lacrima ce curge din seva rădăcinii. Teodor Epure: NOSTALGIA COPILĂRIEI

Teodor Epure

NOSTALGIA COPILĂRIEI

Când revin în curtea copilăriei,

Sufletu-mi tresare,casa-i pustie,

Aici m-am născut, aici am suferit,

Aici copilăria mi-am petrecut.

Curtea e plină cu ierburi înalte,

Copacii sunt îmbrăcați cu flori albe

Peste tot e liniște senină,

Găleata la fântână nu e plină

Privirea îmi curge ca apa lină,,.

Nimeni nu-mi apare-n prag cu lumină,

Mă îmbată-n văzduh parfumul de tei,

Iar lacrimile în ochi păreau scântei.

Ascult în gând tristețea picurând,

Iar pașii mei ți acum îi aud,

Pe unde am tracut ades în grabă,

Când am ajutat părinții la treabă.

Am copilărit și mi-am petrecut viața,

Trăind cu-același ideal același dar,

Când acum e în ceață dimineața,

Și inima îmi bate tot mai rar.

Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor: Teodor Epure