Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 9 (129), Septembrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Lumină din cuvinte pentru jurnaliști
Decalogul trei

Primit pentru publicare: 06 Sept. 2019
Autor: Alexandru Florin ȚENE, președintele Ligii Scriitorilor Români, membru corespondent al Academiei Americană Română
Publicat: 07 Sept. 2019
© Alexandru Florin Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.

1-Consecinționalismul și deontologia sunt o cale de a sublinia diferența dintre scopuri și mijloace. Un consecinționalism propune judecarea caracterului moral  sau imoral, bun sau rău, pe baza consecințelor; o acțiune este văzută mai degrabă ca mijloc pentru realizarea anumitor scopuri dezirabile și este bună sau rea în funcție de cât de eficientă se dovedește în raport cu atingerea scopului.

2-„Scopul justifică mijloacele atâta vreme cât el însuși este justificat”. Scria Lev Troski în 1936.Scopul este, la rândul lui, o anumită stare a lucrurilor, precum starea de fericire, ce rezultă sau este consecinţa diferitelor acţiuni care duc la realizarea ei. Când aleg între diferitele acţiuni disponibile, ziariştii, comentatorii radio şi tv, cântăresc binele şi răul rezultate şi decid pe această bază.

3-“ Între durere și nimic aleg durerea,“ spunea William Faulkner, dar a fi de ales între o viață de plăceri simulate, în care fiecare dorință ne este împlinită, și o viață reală, marcată de frustrările și de dezamăgirile firești, de familiare combinații dintre succese parțiale și visuri neîmplinite, ziaristul și scriitorul trebuie să le cunoască pe toate.

4-Teza principală a utilitarismului este aceea că acțiunile trebuie văzute ca bune sau rele, după cum sporesc sau inhibă starea de bine a individului- adică după utilitatea lor. De la Bentham până acum au fost propuse mai multe sensuri ale utilității, dar, pentru el, aceasta rezidă într-o viață plăcută sau fericită și, de aceea, concepția lui este adeseori numită doctrina “celei mai mari fericiri pentru cei mai mulți “. În concluzie:”Natura l-a pus pe om sub stăpânirea a doi suverani, plăcerea și durerea, doar ei ne pot spune ce e de făcut “. Scria Ieremy Bentham în anul 1785.

5-“Acțiunile sunt bune în măsura în care promovează fericirea și rele în măsura în care promovează opusul ei. “scria Î.S.Mill în 1859. Dacă altceva, în afară de plăcere, este parte consistentă a calcului utilitarist, atunci argumentele lui s-ar putea să reziste obiecțiilor lui Nozick, dar se pune întrebarea dacă filosofia lui mai este utilitaristă sau nu. Ideea de bază este întrebarea pentru ziariști: este fericirea de-ajuns?

6-Un jurnalist cu aptitudini de scriitor trebuie să aprecieze condițiile obiective ce determină acțiunea, conștiința fiind într-o măsură mai mare sau mai mică un “vehicul “ al acestei determinări.

7-Pentru a explica ce este imperativ categoric, Kant ne spune, mai întâi, ce este, prin contrast cu imperativul ipotetic.Să presupunem că eu îți dau un ordin, spunându-ți ce să faci:”Nu mai bea când vi la redacție! “ În mod explicit, acest ordin îi pot fi anexate mai multe condiții, exemplu, dacă nu vrei să-ți strici sănătatea și să nu greșești când îți compui articolul. Desigur, dacă nu îți pasă de sănătate sau de banii tăi, dar nu uita că scrii pentru cititorii tăi.Ordinul, în mod sigur nu are valoare pentru tine. În cazul imperativului categoric, nu există nici un dacă, fie el implicit sau explicit. Nu minți! Sau Nu ucide! Sunt ordine care nu sunt condiționate de nici un scop sau dorință pe care e posibil sau nu să le ai. Ele trebuie urmate asemenea unor comandamente ale datoriei, în mod absolut și necondiționat.Imperativul categoric, spre deosebire de cel ipotetic, constituie o lege morală.Un imperativ al lui Kant este:”Acționează în așa fel încât maxima acțiunii tale să poată deveni oricând un principiu al unei legislații universale. “ 

8-“Două lucruri îmi mișcă inima, cu admirație și uimire, cu cât reflectez la ele mai des și mai temeinic: cerul înstelat de deasupra mea și legea morală din mine “. Scria la 1788 Immanuel Kant.

Eu zic că este bine să acționăm în așa fel încât să tratezi umanitatea, atât în ceea ce te privește pe tine, cât și pe ceilalți, întotdeauna ca pe un scop și niciodată ca pe simplu mijloc.

9-Ziaristul nu este mare decât în genunchi înaintea cititorului său. Cine stă în genunchi înaintea conștiinței sale nu îi vor tremura picioarele înaintea omului. Ideea de bază este: datoria mai presus de toate.

10-“Nu răni pe nimeni, ca nimeni să nu te poată răni.” Spunea Mahomed pe la 630. La care adaug, să ne purtăm cu ceilalți așa cum am dori să se poarte ei cu noi.Aceasta este regula de aur! Frumusețea creației jurnalistice și literară este autograful talentului dat de Dumnezeu.