Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 2 (122), ianuarie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion Istrate

Lumina Omniprezentă Nobiliară a Luciei Olaru Nenati

Primit pentru publicare: 20 Febr. 2019
Autor: Dorina RODU, redactor șef al Rev. Luceafărul
Cenaclul DinOgor
Cronică literară
Publicat: 20 Febr. 2019
© Dorina Rodu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Lumina Omniprezentă Nobiliară a Luciei Olaru Nenati

Astăzi, 20 Februarie, apogeul celor 7 virtuți (Dragostea, Credința, Tăria sufletească, Speranța, Inteligența, Cumpătarea, Dreptatea), pentru Lucia Olaru Nenati se încununează sub o frumoasă vârstă împodobită cu o vastă activitate de consacrare culturală și literară. Din punct de vedere astrologic se susține faptul că cei născuți la această dată sunt oameni speciali, carismatici, devotați și muncitori: „Nativii Născuți în perioada 17-20 Februarie sunt un mix de inteligență, sensibilitate și visare, trăsături caracteristice ale principalelor zodii care se întâlnesc acum. Așa cum bine știm, cei născuți pe această cuspidă sunt persoane speciale, versatile, cu personalităti interesante și misterioase. Acum, 17-20 Februarie, suntem pe Cuspida Zânelor formată între două semne zodiacale, unul de aer și unul de apă. […] Vărsătorul este un semn al înțelepciunii și al viziunilor și, atunci când este împletit cu abilitățile empatice ale Peștilor, dă viață zânelor. Atunci când magia se întâlnește cu misterul, iar înțelepciunea Vărsătorului întalneste empatia Peștilor, apar pe lume Zânele.”[1] Ei bine, în județul Botoșani, avem și noi o astfel de Zână care și-a dedicat timpul marelui Poet Mihai Eminescu și culturii în general.

Lucia Olaru Nenati, născută în Rădăuți, județul Suceava, nu a putut sta departe de leagănul marelui Emin, astfel după terminarea studiilor stabilindu-se în Botoșani. Este poetă, prozatoare, ziaristă, publicistă, istoric literar și traducătoare. „A funcţionat ca muzeograf la Muzeul „Mihai Eminescu” – Ipoteşti, Botoşani (1972-1977), secretar literar şi director la Teatrul de Păpuşi „Vasilache” (1977-1986), director la Teatrul „Mihai Eminescu”din Botoşani (1986-1990), publicist comentator la Gazeta de Botoşani (1990-1995) şi director al acestei publicaţii (1995-1997), lector la cursurile de jurnalism – limbi străine Fiman-Phaem – Botoşani, lector la Colegiul Universitar de Stat Botoşani (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”), redactor-şef la revista literară Junimea Moldovei de Nord. Membră a Uniunii Scriitorilor din România (1990), membră a Societăţii Scriitorilor Bucovineni, a Uniunii Ziariştilor Profesionişti şi membru fondator al Filialei Botoşani a Cenaclului Uniunii Scriitorilor din România, preşedintă a filialei botoşănene a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina; Carte Internaţională de ziarist.”[2] În anul 1967 a debutat cu poezia „Lui Eminescu”, în revista școlară „Lumina”, nr. 1, Rădăuți. „A susţinut, cu o largă audienţă, numeroase manifestări culturale şi ştiinţifice, conferinţe, comunicări, prelegeri, expuneri (în special pe teme referitoare la personalitatea lui Eminescu), spectacole şi recitaluri literare şi muzicale, atât în ţară, cât şi în străinătate, activitatea de studiere şi propagare a universului eminescian fiind o constantă a preocupărilor sale: Academia Română – Bucureşti şi Filialele Academiei Române din Iaşi şi Rădăuţi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea „George Bacovia” din Bacău, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Universitatea de Excelenţă din Konstanz (Germania), Universitatea din Cernăuţi, Universitatea din Krakowya (Polonia) […]”[3] și multe altele. Este cuprinsă în aproximativ 50 de volume colective şi antologii, de sub condeiul Domniei Sale au răsărit în jur de 33 de cărți și albume, printre care: „Cea mai tânără Ecaterină” (plachetă; Iaşi: Junimea, 1975), „Drumuri” (poezii; Bucureşti: Editura Eminescu, 1977), „Floarea–ntre pietre” (plachetă, Botoşani: C.J.C.E.S., 1979), „Nesfîrşitele vămi” (poezii; Bucureşti: Editura Eminescu, 1979), „Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii” (eseu; Botoşani: Geea, 2000; ed. a 2-a, rev. şi ad., 2002/ şi Caseta muzicală Cântecele lui Eminescu; ed. a 3-a, rev. şi ad., Botoşani: Agata, 2012/ album CD Cântecele lui Eminescu), „Vitrina ascunsă/ Vitrine cachee” (carte pe internet, antologie poetică, Olanda: col. internaţională „Equivalences” – Archives electroniques de littérature, arts & philosophie, 2001; ed. a 2-a, 2003), „Uitam să mă trezesc în zori” (monopoem; trad. în 20 de lb. și ilustrat cu tablouri de artă; Botoșani, 2018; Colecția Regal de poezie; realizare handmade de Lili Bobu, președinta Asociației Culturale Regal D’Art); „Dansul literelor” (piesă pentru teatru de păpuşi) și „Făt-Frumos din lacrimă” – dramatizare după Mihai Eminescu, ambele reprezentate pe scena Teatrului „Vasilache” din Botoşani; „Existenţa poetică a lui Bacovia” / S. Paleologu Matta (traducere; ed. îngr., med. biobibliogr., studiu introd., trad.; Bacău: Editura Ateneul Scriitorilor, 2012; ed. a 2-a, rev. şi ad. 2013) ș.a.

„Cu năzuinţa firească a unei atari deschideri spre departele firii, Lucia Olaru Nenati creează într-un Aici aureolat de augusta lumină a lui Eminescu, dar şi luînd formă de prezent al ei, reflectat, cu tot spectrul său clar-obscur, <în conştiinţa unui om pentru care scrisul e a doua natură>.

Ianuarie este luna asociată cu Mihai Eminescu, Februarie cu Grigore Vieru, „Iarna se nasc poeții” (Lucia Olaru Nenati), dar desigur, la fel de bine, a doua jumătate a lunii Februarie – o perioadă ce poate fi asemănată cu o cale premergătoare renașterii naturii și, de ce nu, a nașterii unei personalități marcante, cu idealuri și principii bine stabilite, așa cum este Lucia Olaru Nenati. „Cărţile, luările de atitudine, faptele concrete (acele săvîrşite în calitate de muzeografă la Ipoteşti sau de director de teatru) se adună prismatic într-o personalitate culturală bine conturată.”[4] Mereu devotată, „Casandra de la Ipotești” (Ov. Chelaru), operei Luceafărului românesc, a împrospătat literatura cu o nouă și originală perspectivă asupra operei marelui poet, astfel aducând un mare plus de valoare culturii botoșănene, și nu numai, prin întreaga sa activitate și creație literară care este încoronată de o lumină nobilă ce va dăinui peste ani și ani.

La Mulți Ani, Luciei Olaru Nenati!

Note:
[1] Fragment preluat de pe site-ul astrologic https://ce-spun-astrele.ro/
[2] Silvia Lazarovici: Dicționar biobibliografic „Scriitori și publiciști botoșăneni”, ediție aniversară, Botoșani: Agata, 2018, p. 340
[3] Ibidem.
[4] Mihai Cimpoi: „Lucia Olaru Nenati și marginea creatoare de cultură”, articol publicat în revista Convorbiri Literare, 17 iulie 2017