Teodor EPURE
MAMA, IZVOR ŞI MODELATOR DE VIAŢĂ
Este fiinţa dragă care ne-a dat viaţă,
Este fiinţa ce ne-a-nsoţit paşii-n viaţă,
Unică pentru sfaturile ce ni le-a dat.
Exemplele sale au fost demne de urmat.
Pentru noi s-a bucurat, s-a supărat,
Pentru noi a suferit, s-a speriat,
Cântecul său ne-a făcut somnul odihnitor,
Braţul său a fost mereu apărător.
A plâns ca să nu mai plângem iarăşi noi,
A tot răbdat ca să nu mai răbdăm noi,
Şi pentru toate aceste favoruri
O răsplătim c-un singur cuvânt „MAMA”.
Ne-a învăţat ce e rău şi ce-i bine,
Ne-a deschis uşile larg către lume,
Cu vorbele ei am dat lucrurilor nume,
Doar era izvor nesecat de-nţelepciune.
Drumurile noastre au fost în lume,
Nişte umbre întunecate sau senine,
Dar drumul vieţii are un început
Şi-n braţele sale găsim acest început.
În viaţă rămânem cu toţii datori
Spicului care ne-a hrănit,frunzei care ne-a umbrit,
Prietenului care ne-a însoţit,
Iar ei îi rămânem datori pentru „TOT.”
Îngăduie-mi mamă, să-ţi sărut mâna dreaptă
Şi ridurile de pe faţa-ncrâncenată,
Căci sufletul tău de ţărancă învăţată
A crescut mai mulţi copii deodată.
Similare