Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

MARINA ALMĂȘAN : ”Aș vrea să pun umărul la schimbarea TVR”

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 10 (130), Septembrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

MARINA ALMĂȘAN : ”Aș vrea să pun umărul la schimbarea TVR”

Primit pentru publicare: 13 Oct. 2019
Interviu realizat de Ioan Vasiu, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

Publicat: 14 Oct. 2019
© Ioan Vasiu, © Marina Almășan, © Revista Luceafărul

Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


 

REPORTER: –  Știu că înainte de 1989 ați colaborat la mai multe publicații tipărite. De ce ați ales până la urmă televiziunea ?

MARINA ALMĂȘAN: – Nu am ales-o eu, m-a ales ea pe mine!  Prin reprezentantul său, Mihai Tatulici, o vedetă de atunci a Televiziunii Române, un jurnalist de excepție, care, remarcându-mi condeiul și vocea în studenție ( când îmi petreceam vacanțele lucrând ca și crainică la Radiovacanța Costinești), m-a ademenit în “ograda” Televiziunii Române.  Actiunea se petrecea imediat după Revoluția din decembrie ‘89. Adică atunci când televiziunea publică și-a deschis porțile și pentru tinerii  “simpli”, cu talent, și nu doar pentru cei “cu dosar”. Așa se face că visul meu din copilărie, acela de a fi ziaristă, a fost depășit înzecit : am devenit om de televiziune, ceea ce niciodată nu visasem!

REPORTER: – Cine a contribuit la formarea dumneavoastră ca om de televiziune ?

MARINA ALMĂȘAN: – Când am ajuns la TVR, eram deja un condei prezent de ani buni, în presa scrisă. N-am avut deci probleme cu “așezatul gândurilor în pagină”. Însă legătura lor cu imaginea, cu ceea ce “se vede” – acel “detaliu” care face diferența față de presa scrisă – era deja altceva. Iar aici l-am avut ca “dascăl” pe același Mihai Tatulici.  El este, indiscutabil, mentorul meu, în materie de televiziune și lui îi datorez , în mare parte, ceea ce sunt astăzi. Lui, dar mai ales tatălui meu, care mi-a deschis, de mică, pofta pentru jurnalism.

REPORTER: – Care sunt emisiunile cele mai apropiate sufletului dumneavoastră, realizate în decursul anilor ?

MARINA ALMĂȘAN: – La fel cum există sute de scriitori, care, deși au o operă vastă, rămân în memoria oamenilor cu titlul unei anumite lucrări, fără doar și poate, în cazul meu, românii mă asociază cu “Ceaiul de la ora 5”, programul care, timp de 8 ani neîntrerupți de nicio săptămână de vacanță, a fost preferatul telespectatorilor mei. El mi-a adus notorietatea, el mi-a generat cele mai spumoase amintiri, acolo mi-am făcut antrenamentul de om “de direct” și tot acolo am cunoscut toate marile personalităti ale Romaniei anilor ‘90. I-au urmat destule alte emisiuni de succes : “Arca Marinei”, ”Mulțumesc!”, “Personalul de Costinești”, “Ne vedem la TVR”, “37 de grade Celsius”, “Hai-Hui”, și mai noul “Femei de 10, Bărbați de 10”. Și lista va continua, căci mi-am propus să nu îmbătrânesc niciodată!

REPORTER: –  Sunteți unul dintre cei mai vechi oameni care activează acum în TVR. Cum explicați această longevitate și fidelitate ?

MARINA ALMĂȘAN: – Cred că fidelitatea face parte din ADN-ul meu și cele mai mari dureri ale vieții mi-au fost furnizate de oamenii infideli cu care m-am însoțit. Am crezut, de la început, în TVR, în misiunea sa atât de importantă, am considerat întotdeauna că profilul meu moral, înclinația spre a face educație  ( educația prin divertisment ) a devenit, pentru mine, un soi de…”specialitatea casei”). În plus, am considerat că îi sunt datoare TVR pentru notorietatea pe care o am astăzi. Și nu sunt obișnuită să trădez…

REPORTER: – Privind la colegii tineri din TVR, puteți spune că Televiziunea Națională se află pe mâini bune?

MARINA ALMĂȘAN: – Îmi doresc să fiu precum Mihai Tatulici : să sprijin tinerii valoroși, nu să le stau în cale și să le “pun piedică “,  asa cum se întâmplă des, în lumea noastră. Chiar mă laud cu destui tineri pe care i-am “crescut” pe lângă mine și care astăzi sunt jurnaliști de succes – câțiva prin TVR, cei mai mulți prin alte părti. Nu pot însă să nu fiu realistă : din păcate, sistemul de valori este demult răsturnat, în România, și de foarte puține ori cei buni ajung să ocupe locul pe care-l merită. La fel se întâmplă și pe la noi. Mi-ar plăcea să fiu “populară” și să-i laud pe cei tineri care vin, să spun că “schimbul de mâine e la înalțime” însă…vin spre noi , din păcate, foarte puțini tineri și nu vin neapărat mânați de pofta de a învăța, ci de dorința de “a câștiga cât mai bine”, ori, la TVR, acesta nu este un obiectiv realist. Iar cei cu adevărat valoroși…nu au pilele suficiente. Așa că…nu, încă nu sunt sigură că TVR va rămâne pe mâini bune. Dar lucrurile se mai pot încă schimba și aici intervine măiestria managerului și dragostea lui față de instituție..

REPORTER: –  Numiți, vă rog, pe unii dintre colegii din TVR, alături de care ați lucrat și pe care  i-ați apreciat în mod deosebit.

                     MARINA ALMĂȘAN: – Dacă voi spune, din nou, Mihai Tatulici, o să-mi ziceți că sunt “obsedată”. Așa că îi voi adăuga și alte câteva nume mari, care mi-au fost colegi, de la care am “furat” meserie sau pur și simplu i-am admirat, și aș da oricât , sa mă mai pot intersecta cu ei pe holuri, prin lifturi sau în studiourile de filmare :  Cristian Țopescu, Cornelia Rădulescu, Marioara Murărescu, Alexandru Mironov, Iosif Sava.

REPORTER: – Sunteți mulțumită de ceea ce ați realizat până acum, din punct de vedere profesional ?

MARINA ALMĂȘAN: – Nu mi-e rușine să ies pe stradă și mă bucur să fiu oprită, în drumurile mele, de oameni simpli, care să dorească să-mi spună o vorbă bună, în semn de apreciere a muncii mele. Asta înseamnă că n-am făcut umbră pământului degeaba!  Da, sunt mulțumită! Sunt mulțumită și de faptul că, niciodată, nimeni nu a intervenit în conținutul emisiunilor mele ( deși bețe-n roate mi s-au pus copios!), și de faptul că, in calitate de absolvent de ASE, am realizat unele dintre cele mai “eficiente din punct de vedere economic” emisiuni ale postului public, aducând și nu cheltuind banii TVR-ului ; sunt apoi multumită că meseria asta mi-a dat posibilitatea de a colinda lumea-n lung și-n lat, că am avut șansa să cunosc oameni de excepție – si nu neaparat persoane publice și , mai ales că, datorită acestei profesii, nicio zi din viața mea nu a semănat cu alta! Ceea ce, pentru un Geamăn, e vital !

REPORTER: –  Ce proiecte aveți pentru viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat ?

MARINA ALMĂȘAN: – Aș vrea să pun umărul la schimbarea TVR. Încă nu m-am decis cum, dar cred că experiența mea de 30 de ani, buna mea credință și forța de a răsturna munții – pe care mi-am manifestat-o de atâtea ori în viață, pot deveni rotițe într-un motor al schimbării.. Pentru viitorul apropiat – îmi doresc să reușesc să schimb mentalitatea românilor, învățându-i să se bucure și de emisiuni în care se întâmplă lucruri bune, nu numai dezastre!  Formatul meu actual este o încercare ( sinucigașă, e drept) de a aduna , sub lumina reflectoarelor, români de nota 10 și fapte bune. Oi fi, cumva, un soi de …kamikaze?

REPORTER: –  Pentru fanii dumneavoastră ce mesaj aveți la finalul acestui interviu, pentru care vă mulțumesc ?

MARINA ALMĂȘAN: – Să-mi rămână alături și să li se întoarcă înzecit bucuria pe care am simțit-o de fiecare dată din partea lor, prin care mi-au transmis că le-am dăruit emisiuni frumoase!

                            13 octombrie 2019                                                          

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

1 comentariu la acestă însemnare

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania