ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Primit pentru publicare: 26 Febr. 2018
Autor: Ion N. OPREA, Membru Fondator de Onoare al Revistei Luceafărul
Publicat: 28 Febr. 2018
Procesare și adaptare: Dorina RODU
Editor: Ion ISTRATE

Mass-media face cultură!*

        Vă amintiți? În 2014, în cadrul Festivalului Internațional de literatură și traducere (FILIT) Iași, un grup de jurnaliști și literați  animați de revista de cultură contemporană TIMPUL – serie nouă – prezenți în aula Bibliotecii Universitare ”Mihai Eminescu”, în asistența unui public numeros,  au dezbătut tema  Jurnalismul cultural în epoca new-media și au ajuns la concluzia că jurnalismul s-a deprofesionalizat iar în ceea ce privește problema revistelor culturale, deși opiniile au fost împărțite, s-a opinat că trebuie să ”ne scoatem din cap” că acestea, prin activitatea lor contribuie la influențarea și formarea părerilor oamenilor.

Contrariat, m-am întrebat, mass-media, revista culturală, editată și citită, formează sau nu oamenii, îi ajută cu ceva? întrebare care a fost publicată în revista Luceafărul din 8 și 21 octombrie 2014 și revista Confluențe Literare din 29 octombrie, la care aproape 100 de cititori ne-au confirmat rolul important al jurnalisticii-literare în domeniu.

”Revista culturală – ca și jurnalismul în general ajută oamenii!” ne-a răspuns scriitorul Constantin Hușanu din Iași; „revista culturală, pe lângă faptul că informează, are un mare rol formativ în viața societății românești, în special, în vederea educării tinerelor generații din punct de vedere estetic, etic, religios, sentimental, sexual, turistic, patriotic, ecologic și familial”, ne-a răspuns scriitorul Petruș Andrei, poet, Puiești-Vaslui; „Revista culturală o necesitate” ne-a asigurat Geta Modiga, Bârlad, redactor coordonator al revistei Arheu; „revistele culturale, ca și jurnalismul în genere, nu doar formează oamenii, pun temelie construcției”, ne-a spus Ion Horia Horăscu, primar ales de cinci ori în comuna Prundeni, județul Vâlcea, mare consumator de fonduri europene; „da, revista literară formează oamenii!”, ne-a răspuns argumentat prof. Silvestru Pânzariu –Siret, mulți ani lucrător în presă; alt profesionist, Vasile Filip, Iași, în postfața la cartea pe care am redactat-o cu răspunsurile primite – ”Revistele? Luminoase, instructive și educative…” de Ion N. Oprea, editura PIM, Iași, 2015 – opinia redându-ne și părerea prof. univ. Ioan Dănilă din Bacău: „În opinia mea, presa culturală, chiar și în varianta online, este o modalitate de a iniția, cultiva și menține conștiința civică. Alături ne stau înaintașii, cu ale lor valori morale și estetice perene pe care se cuvine să le acomodăm la contemporanietatea noastră atât de imprevizibilă”.

Alte și alte jurnale, reviste, radio, posturi TV – mass-media – și-au văzut de scris, făcând cultură posdecembristă. ”Cu ani în urmă – între anii 2010-2017, ne precizează Acad. Dimitrie Vatamaniuc, președinte de onoare al Societății pentru Cultura și Literatura  Română din Bucovina – am elaborat studii și articole, studii și referate pe care le-am oferit spre publicare la ziare precum  Crai Nou, 7 zile bucovinene, Săptămânalul de Rădăuți, Monitorul de Suceava, Ziarul de Iași, Dimineața, Tribuna învățământului, Plai românesc și la revistele Analele Bucovinei, Moldova literară, Obcina literară Academia Bârlădeană, Septentrion, Mesager Bucovinean ș.a.”-spune Petru Bejinariu, Rădăuți, care ne trimite volumul ”Adevăruri ale științelor naturii în opera lui Mihai Eminescu”, Suceava, 2018, corectură prof. Luca Bejenaru, fotografii prof. Gheorghe Dolinski, membri ai Cenaclului literar la distanță, ca și autorul, probând cum se face cultură   în România, cât de actual și iubit este Mihai Eminescu la noi acasă dar și peste hotare.

          Grupate și ordonate tematic și cronologic studiile, articolele și eseurile cuprinse în cele 200 de pagini – zece titluri-capitole –  sporesc gradul de originalitate al cărții, dovadă a unei frumoase așezări a evocărilor sau descrierilor care au însoțit manifestările Societății pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina desfășurate în acești ani la Rădăuți, Suceava, Siret,Gura Humorului, Vatra Dornei, Putna, Cernăuți (azi Ucraina), Arbore, Sucevița, Gălănești,  Frătăuții Vechi, Frătăuții Noi, Dornești, Hliboca, Calafindești, Zvoriștea, Costâna, ș.a., cum scrie în „Cuvânt înainte” la carte, același, Acad. Dimitrie Vatamaniuc, care, la cei 97 de ani ai săi, eminescologul ne convinge că, mai ales, când publică despre Eminescu,  mass-media face importantă cultură.

        Cartea citată, prin comentariile, eseurile și evocările cuprinse, publicate în anii 2010-2017, îl aduce în față pe  scriitorul Petru Bejinariu alături de alți colegi ai noștri care se ocupă de poezia, proza și publicistica Poetului Mihai Eminescu –  Lucia Olaru Nenati, Nicolae Cârlan,Arcadie Opaiț, Ion Filipciuc, Adrian Dinu Rachieru, Vasile Bîcu, Ion Beldeanu.

        Mass-media face cultură ne convinge  și Camelia Văcaru (TVR) care prin cele două emisiuni culturale )„Conviețuiri”, de pe TVR1 și „Cult@rt” de pe TVR Cultural) ne asigură că în România viitorul jurnalismului cultural și al jurnalismului în general trebuie susținut și agreat atât timp cât este servit de profesioniști.

Ion N. Oprea

*Petru Bejinariu: Adevăruri ale științelor naturii în opera lui Mihai Eminescu, 200 de pagini, Suceava, 2018.
Camelia Văcaru(TVR): „Să mizăm mai mult pe cartea de vizită a culturii” în revista Formula As nr.1304, februarie 2018, p. 22.
Ion N. Oprea: Revistele? Luminoase, instructive și educative…, 394 pagini, Editura PIM, Iași, 2015.