Anchetă printre cititori

                             Revista culturală formează oamenii?

În cadrul Festivalului internaţional de literatură şi traducere (Filit) Iaşi- 2014, una din dezbaterile organizate s-a referit la Jurnalismul cultural în epoca new-media, desfăşurată în a doua zi a FILIT, sub bagheta revistei de cultură contemporană TIMPUL – serie nouă – la pupitru Daniel Şandru care, invitându-i pe scena primitoare de la aula Bibliotecii Universitare “Mihai Eminescu” din Iaşi pe Carmen Muşat, redactorul-şef al revistei Observator cultural, Alexandru Lăzescu, preşedinte la Ziarul de Iaşi, fost şef al Televiziunii Române şi autor al revistei „22”, Marius Chivu, scriitor şi publicist, George Bondor, lector universitar ieşean şi Daniel Cristea-Enache, critic literar şi frecvent publicist, a pus în discuţie tema cuprinsă în ACTUALITATEA manifestării.

Jurnalismul cultural românesc s-a deprofesionalizat, aceasta a fost principala concluzie a dezbaterii la care au fost prezenţi sute de tineri, printre care şi puţini vârstnici, între cei din urmă şi subsemnatul care am trăit perioada când jurnalele  româneşti editau la două săptămâni sau lunar pagina culturală a periodicului, dar şi organizau întâlniri ale scriitorilor cu cititorii din zonă, stimulând citirea cărţii autohtone sau străine, cu restricttiile de mult cunoscute…

Calitatea jurnalismului a scăzut atunci când cultura nu a mai stat la baza alcătuirii ştirii, pentru că domeniul a fost parazitat politic, a susţinut Carmen Muşat; lipseşte informaţia culturală, nu avem o prezenţă la nivelul aşteptărilor, a fost de părere Alexandru Lăzescu;  jurnalismul cultural este o profesie din care omul trebuie să şi trăiască, dar dat fiind tirajul mic al vânzărilor acestora, mulţi ziarişti s-au refugiat din cotidian la revistele culturale, unde şi aici constatăm involuţii, a spus Daniel Cristea-Enache; am o părere proastă despre revistele culturale, ele nu servesc cititorilor, ci sunt locul de exprimare a orgoliilor celor care le-au alcătuit. Scriitorii s-au pierdut în publicistică în loc să scrie cărţi- este convingerea lui Marius Chivu  care lucrează la Dilema.

Dacă despre jurnalismul cultural a existat unanimitate că s-a deprofesionalizat, pierzându-şi conţinutul de calitate, care e important în domeniu, în ce priveşte revistele culturale părerile s-au divizat. Cred că trebuie să ne scoatem din cap că o revistă culturală trebuie să formeze oamenii. O revistă culturală nu formează pe nimeni. Noi facem aceste publicaţii fără să ştim exact ce vor cititorii de la noi, a susţinut cu convingere Marius Chivu. De aceeaşi părere a fost şi Alexandru Lăzescu: noi creatorii trebuie să ne adaptăm, nu cititorii, a argumentat conducătorul de publicistică şi literară.

Opiniile celor mai sus citaţi nu-s singulare, adesea se susţine: presa, cultura în general, televiziunea, nu sunt tribune de formare şi educare, ci doar de informare, de dezvăluire…

-Cum să le argumentezi necesitatea educării, a formării prin presă, prin mass-media?

-Mi-a răspuns aşteptărilor Carmen Muşat pe care am auzit-o: nu cred că presa trebuie să ofere doar ce vrea publicul, ar fi comod şi un ascunziş pentru noi, o scuză,  publicul trebuie şi ridicat, nu trebuie să coborâm noi prea jos, la el, pentru că astfel ajungem în prăpastie, ne prăbuşim! Trebuie să producem lucrări cu conţinut local de calitate dacă vrem să avem o presă bună, a susţinut-o pe Carmen Muşat şi pe subsemnatul, Daniel Cristea-Enache…

Chiar, stimaţi conducători de reviste literare şi cititori de literatură, revista culturală pe care o editaţi sau o citiţi, fie şi rar, „formează sau nu oamenii, vă ajută cu ceva?”

Eu când le citesc mă bucur şi mă simt crescând, măcar sentimental,informational, cultural. Dar dumneavoastră? Spuneţi-vă cuvântul!

Ion N. Oprea

Răspunsurile pe 2-3 pagini primite cu argumentele conducătorilor de reviste sau de la cititori, însoţite de fotografiile lor, până la 15 martie 2015 vor fi publicate într-un volum antologic de autori, din seria <cenaclul la distanţă>.

Materialele pot fi trimise pe email: anysoara.dumitrescu@gmail.com sau i.n.oprea32@gmail.com, iar prin poştă – Ion N. Oprea, Splai Bahlui malul drept nr 8A, sc. B, apt 10, Iaşi.

Vă aşteptăm părerile!