Clasa I reprezintă începutul oficial al drumului academic pentru elevi și constituie o etapă fundamentală în dezvoltarea competențelor de bază — în special în ceea ce privește cititul și scrisul. În ultimii ani, metodele tradiționale de predare a acestor deprinderi au fost completate (sau chiar înlocuite) cu strategii moderne, centrate pe copil și adaptate nevoilor specifice ale generației actuale de elevi. Digitalizarea, neuroștiințele educaționale și pedagogia centrată pe activitatea elevului contribuie la transformarea modului în care copiii învață literele, citesc primele cuvinte și formulează propoziții.
Scopul acestui articol este de a analiza și evidenția cele mai eficiente metode moderne utilizate în predarea lecturii și scrierii la clasa I, oferind exemple de bună practică și evidențiind impactul acestora pe termen lung asupra motivației și performanței școlare.

Particularități psihopedagogice ale elevilor de clasa I

Pentru a adapta corect metodele de predare, este esențial să înțelegem caracteristicile dezvoltării cognitive, emoționale și sociale ale copiilor de 6–7 ani. Elevii aflați în clasa I:

• Gândesc predominant în concret și au nevoie de suport vizual și kinestezic;
• Au o capacitate de atenție limitată (10–15 minute) dacă nu sunt activ implicați;
• Își dezvoltă autonomia și simțul de apartenență la grup;
• Învață cel mai bine prin joc, imitație și învățare activă;
• Reacționează pozitiv la încurajări, la atmosferă prietenoasă și la experiențe care implică mișcarea și emoția.

Aceste particularități cer adaptarea strategiilor de predare, dincolo de repetiție și dictare, spre metode variate, care stimulează toate canalele senzoriale.

Metode moderne de predare a lecturii

a) Lectura predictivă
Prin lectura predictivă, elevii sunt provocați să anticipeze ce se va întâmpla într-un text, pe baza titlului, a ilustrațiilor sau a unor fraze cheie. Această metodă nu doar că le dezvoltă imaginația, dar le antrenează și înțelegerea logică și gândirea anticipativă. Profesorul devine un ghid care facilitează descoperirea, nu doar un transmițător de informații.

b) Lectura în perechi sau în grupuri mici
Cititul în perechi (pair reading) sau în grupuri mici favorizează învățarea colaborativă. Copiii învață unii de la alții, își corectează greșelile și își consolidează încrederea în sine. Această metodă reduce presiunea de a citi „corect” în fața clasei și stimulează implicarea activă a tuturor elevilor.

c) Lectura interactivă digitală
Integrarea tablei interactive, a aplicațiilor educaționale sau a poveștilor multimedia contribuie la creșterea motivației. Povestirile animate, exercițiile de asociere între cuvinte și imagini sau jocurile fonetice digitale transformă învățarea într-o experiență multisenzorială.

d) Jurnalul de lectură ilustrat
Elevii desenează ceea ce au înțeles dintr-un text și scriu o propoziție sau două despre ce li s-a părut interesant. Această tehnică dezvoltă gândirea reflexivă, vocabularul activ și capacitatea de exprimare scrisă. În același timp, conectează lectura cu expresia artistică și personală.

e) Metoda centrelor de învățare
Crearea unor colțuri tematice în clasă (ex: colțul poveștilor, colțul literelor) permite lucrul diferențiat, în funcție de nivelul fiecărui elev.

Activitățile pot include sortarea de cuvinte, jocuri de rol, recunoașterea literelor în contexte variate sau lectură asistată.

Metode moderne de predare a scrierii

a) Scrierea creativă ghidată
Pornind de la imagini, obiecte sau sunete, copiii sunt încurajați să formuleze propoziții proprii. La început, pot dicta ideile profesorului, care le transcrie pe tablă, urmând ca treptat să scrie individual. Este important ca exprimarea personală să fie valorizată, indiferent de greșelile ortografice inițiale.

b) Scrierea senzorială
Formarea literelor poate fi realizată prin mijloace tactile: trasarea cu degetul în nisip, formarea cu plastilină, conturarea în aer. Aceste metode dezvoltă motricitatea fină și memoria vizuală, facilitând învățarea literelor prin simțuri.

c) Scrierea cu suport digital
Tabletele sau aplicațiile cu trasare de litere permit învățarea în ritm propriu. Copiii primesc feedback imediat, iar exercițiile sunt ludice și variate. Această metodă este ideală pentru elevii care întâmpină dificultăți în trasarea literelor pe hârtie.

d) Dicteul interactiv
Elevii scriu propoziții dictate de profesor, după care urmează o etapă de autocorectare, în care își compară răspunsul cu cel afișat corect pe tablă. Acest tip de activitate încurajează conștientizarea greșelilor și învățarea activă.

e) Portofoliul personal de scriere
Fiecare elev păstrează un dosar cu lucrările proprii, ilustrate sau nu, care evidențiază progresul în timp. Acesta devine și un instrument de autoevaluare, dar și un suport pentru comunicarea cu părinții.

Jocul – instrument esențial în alfabetizare

Jocul este o resursă-cheie în învățarea eficientă la clasa I. Iată câteva exemple de jocuri integrate în predarea lecturii și scrierii:

• Cuvântul misterios – elevii ghicesc un cuvânt pe baza unor indicii progresive;
• Roata literelor – copiii învârt o roată și formează cuvinte care încep cu litera respectivă;
• Povești în lanț – fiecare elev adaugă un enunț la o poveste comună, dezvoltând gândirea secvențială și vocabularul;
• Detectivii ortografici – copiii identifică greșelile dintr-un text „misterios” și le corectează.

Evaluarea în procesul de alfabetizare

Evaluarea în clasa I trebuie să fie formativă, pozitivă și centrată pe progres. Exemple:

• Fișe de autoevaluare cu simboluri intuitive (fețe zâmbitoare, semafoare, steluțe);
• Observarea directă și notarea progresului în caiete sau fișe individuale;
• Conferințe individuale între profesor și elev, în care se discută obiectivele și succesele;
• Feedback verbal pozitiv, care să încurajeze efortul, nu doar rezultatul.

Este important ca evaluarea să sprijine învățarea, nu să inducă teamă sau rușine.

Concluzii – Impactul pe termen lung

Aplicarea metodelor moderne de predare a lecturii și scrierii are un impact profund asupra evoluției educaționale a copilului:

• Îmbunătățește motivația și încrederea în sine;
• Reduce anxietatea de performanță și eșecul școlar timpuriu;
• Contribuie la dezvoltarea unei relații pozitive cu lectura;
• Favorizează exprimarea creativă și gândirea critică;
• Sprijină incluziunea și adaptarea la ritmul propriu de învățare.

Copilul care învață să citească și să scrie cu plăcere în clasa I are șanse semnificativ mai mari de reușită școlară pe termen lung. Cadrele didactice care utilizează metode moderne devin creatori de contexte educaționale vii, relevante și transformatoare.

Bibliografie
• Cerghit, I. (2006). Metode de învățământ. București: Editura Didactică și Pedagogică.
• Cucoș, C. (2009). Psihopedagogie pentru examenele de definitivat și grade didactice. Iași: Polirom.
• Vrasmas, E. (2017). Instruirea diferențiată în școala primară. București: Editura Aramis.
• Radu, I. (2015). Dezvoltarea competențelor de literație în ciclul primar. București: Editura Universitară.
• Ministerul Educației Naționale (2014). Curriculum pentru învățământul primar – clasa I.
• Gherguț, A. (2011). Psihopedagogie specială. Ghid pentru profesori. Iași: Polirom.