Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

MORMÂNTUL LUI MIHAI EMINESCU

MORMÂNTUL LUI MIHAI EMINESCU

După moartea lui Mihai Eminescu, Titu Maiorescu a luat hotărârea înfiinţării unui Comitet de iniţiativă, pentru strângerea fondurilor băneşti şi ridicarea unui monument la mormântul poetului, aflat la cimitirul Bellu din Bucureşti.

 Din comitetul înfiinţat la 20 octombrie 1889, făceau parte:Titu Maiorescu, Teodor G. Rosetti, N. Mandrea, I. C. Negruzzi, Dr. I. Neagoe, I. L. Caragiale, A. Chibici- Revneanu, M. Brăneanu şi N. Săveanu. Documentul de constituire a Comitetului de iniţiativă, a fost descoperit de George Muntean, într-un dosar de la Arhivele Statului şi a fost publicat de acesta în cartea ,, Eminescu-100 documente noi„, carte apărută la Ed. Eminescu din Bucureşti în 2003, cât şi în ,,Caietele Mihai Eminescu” nr.1 din anul 1972.

Comitetul de iniţiativă a hotărât să ,,deschidă liste de subscrieri de câte 50 de bani de persoană”, liste care au fost trimise în ţară pentru colectarea banilor necesari ridicării monumentului. S-au trimis 1280 liste de subscriere din care s-au înapoiat 280, cu o sumă totalizând 7153 lei, 300 liste s-au înapoiat fără bani iar restul de 700 nu s-au mai returnat.

În Darea de seamă a lui Al. Chibici-Revneanul- secretarul comitetului- din 14/26 iunie 1892, este consemnat modul cum au fost folosiţi banii adunaţi.  Astfel, monumentul propriu-zis (medalionul de bronz sculptat de I. Georgescu) a costat 5000 lei, 190 lei soclul de beton al grilajului, 816 lei a costat grilajul din fier forjat şi 88,15 lei au fost folosiţi cu corespondenţa şi cheltuieli cu trăsura la cimitirul Bellu (Dare de seamă- LXVII- pag.162).

S-a construit un soclu din piatră pe care s-a montat un medalion din bronz cu chipul poetului (a doua fotografie), opera sculptorului Ioan Georgescu. Monumentul din piatră a fost realizat după planul lui Lecomte de Nouy şi este inscripţionat cu:,,Mihail Eminescu- 15 ianuarie 1850- 15 iunie 1889”.

Mormantul lui EminescuGrilajul de fier forjat dădea o distincţie şi un aspect deosebit mormântului poetului, fiind o adevărată operă de artă. În cartea poştală ilustrată, realizată în perioada interbelică, se observă foarte bine aspectul deosebit al  monumentului. Pe grilaj era montat şi o plăcuţă cu un aviz de protejare a monumentului. Comitetul de iniţiativă s-a întrunit pentru descărcare de gestiune de abia la 16 noiembrie 1892. După terminarea monumentului a rămas disponibilă suma de 1211 lei.

Restul de 1000 lei s-au depus la Primăria Capitalei, cu titlul de rentă perpetuă de 5%, iar anual din această dobândă de 50 lei, primăria să menţină în bună stare mormântul, să planteze şi să îngrijească iarba şi florile.
Acest lucru s-a dus la îndeplinire şi mormântul poetului a fost bine îngrijit şi protejat.
În 16 noiembrie 1892, comitetul a hotărât să monteze pe soclul de piatră o placă de metal inscripţionată cu versurile poetului:

Reverse dulci scântei
Atotştiutoarea,
Deasupra-mi crengi de tei
Să-şi scuture floarea.
Nemaifiind pribeag
De-atunci înainte,
Aduceri aminte
M-or troieni cu drag.
 

Această formă al mormântului lui Mihai Eminescu a existat până în anul 1961, când a încetat din viaţă scriitorul Mihail Sadoveanu. Pentru a se face loc pentru mormântul scriitorului s-a demolat soclul de beton şi grilajul de fier forjat de pe mormântul lui Mihai Eminescu, diminuând semnificativ frumuseţea monumentului poetului. Între cele două morminte există un spaţiu foarte redus. În schimb, s-a montat pe soclul de piatră al poetului o cruce de beton, aşa cum se cuvine unui bun creştin şi apărător al credinţei şi bisericii strămoşeşti, cum a fost Mihai Eminescu.

Bibliografie:
1.George Muntean- Eminescu, 100 documente noi– Ed. Eminescu, Bucureşti, 2000
2. I.E.Torouţiu- Studii şi documente literare– Vol.IV.
3.Marin Bucur- Caietele Mihai Eminescu– vol.I, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1972

Ing. Nicolae Iosub



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 2.569 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5