Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

Moş Ion Roată  – simbolul Unirii Principatelor

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Primit pentru publicare: 21 Ian. 2018
Autor: Mircea DAROȘI
Publicat: 21 Ian. 2018
Procesare și adaptare: Dorina RODU
Editor: Ion ISTRATE
©Mircea Daroși ©Rev. Luceafărul

 

Moş Ion Roată  – simbolul Unirii Principatelor

 

          Intrat în istorie odată cu domnia lui Alexandru Ioan Cuza, numele său a devenit simbolul Unirii. Domnul care, nu s-a născut din neam mare, cum spunea Nicolae Iorga, s-a aplecat spre patimile pământului să asculte prin glasul ţăranului durerea şi suferinţa poporului. A încercat să facă dreptate şi a picurat un strop de alinare acolo unde ardea durerea mai tare. A fost ceea ce i-a urat Kogălniceanu: simplu, bun, drept şi domn cetăţean. Alături de acest ,,neuitat părinte şi binefăcător’’ al poporului nostru, istoria şi deopotrivă tradiţia au reţinut figura legendară a celui care a fost neaoşul Moş Ion Roată.

        Dârzenia şi spiritul său de dreptate, credinţa sa în cauza justă a Unirii o ştim cel mai bine din povestirile lui Ion Creangă. Manualele noastre spun că Ion Roată a fost un personaj real. În anii fierbinţi ai Unirii Principatelor a fost deputat al ţinutului Putna, în Adunarea ad-hoc a Moldovei. Nu ştia să scrie şi nici să citească, dar în calitate de deputat semna prin punerea degetului şi avea o parafă cu numele său. Ştia însă, ca nimeni altul, să apere drepturile ţăranilor.

Era prezent şi foarte activ la toate şedinţele Divanului ad-hoc:

                              ,,Cobora cerul pe ape
                              Ion Roată când vorbea,
                              Se trăgeau munţii aproape,
                              Dunărea vorbea şi ea’’.

În memorabila zi de 7 octombrie 1857, Moş Ion Roată s-a numărat printre cei 81 de deputaţi care au salutat cu entuziasm rezoluţia Unirii Moldovei cu Ţara Românească. Atunci a avut cea dintâi altercaţie cu boierul Alecu Balş pe care Ion Creangă nu-l aminteşte cu numele în povestirea sa ,,Moş Ion Roată şi Unirea’’, dar este identificat în documentele vremii de mai târziu.
          Boierul indignat de îndrăzneala lui Ion Roată că i-a cerut să vorbească în aşa fel încât să poată fi înţeles de ţărani, acesta îi răspunde răutăcios: ,,Auzi obrăznicie… un ghiorlan c-un petec de pământ şi uite ce gură face, alăturea de mine…’’
          Ion Roată, care spunea omului ,,verde în faţă’’, i-a răspuns: ,,Da bine cucoane, dacă nu v-a fost cu plăcere să pricepem şi noi câteceva din cele ce spuneţi dumneavoastră, de ce ne-aţi adus aici, să vă bateţi joc de noi?’’
         În semn de solidaritate, colonelul Alexandru Ioan Cuza, deputat de Covurlui, a dat mâna prieteneşte cu  Moş Ion Roată şi i-a admirat curajul şi înţelepciunea. Boierul l-a persecutat însă cu fiecare prilej. Dintr-o altă povestire a lui Ion Creangă ştim că, după ce Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Principatelor, Moş Ion Roată l-a întâmpinat la Focşani unde i s-a plâns de necazurile prin care a trecut. Cuza i-a pus în mână două fişicuri de galbeni şi l-a sărutat pe obraji ca să-i şteargă ruşinea pricinuită, zicându-i: ,,Moş Ioane, du-te acasă şi spune sătenilor dumitale că pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat Domnitorul ţării şi ţi-a şters ruşinea!’’
         Ion Creangă s-a inspirat dintr-un caz autentic. Chiar Mihail Kogălniceanu, martor al întâlnirii, spune la 17 februarie 1861: ,,Eu am fost de faţă la acest fapt care va fi o frumoasă trăsătură în viaţa lui Alexandru Ioan’’.

Dacă Moş Ion Roată n-ar fi existat în realitate, Ion Creangă l-ar fi inventat. Prin măreaţa sa operă, el rămâne un simbol al înţelepciunii, al colectivităţii şi al unui vis care înseamnă Unire.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.616 abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5