Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Moş Ion Roată  – simbolul Unirii Principatelor

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Primit pentru publicare: 21 Ian. 2018
Autor: Mircea DAROȘI
Publicat: 21 Ian. 2018
Procesare și adaptare: Dorina RODU
Editor: Ion ISTRATE
©Mircea Daroși ©Rev. Luceafărul

 

Moş Ion Roată  – simbolul Unirii Principatelor

 

          Intrat în istorie odată cu domnia lui Alexandru Ioan Cuza, numele său a devenit simbolul Unirii. Domnul care, nu s-a născut din neam mare, cum spunea Nicolae Iorga, s-a aplecat spre patimile pământului să asculte prin glasul ţăranului durerea şi suferinţa poporului. A încercat să facă dreptate şi a picurat un strop de alinare acolo unde ardea durerea mai tare. A fost ceea ce i-a urat Kogălniceanu: simplu, bun, drept şi domn cetăţean. Alături de acest ,,neuitat părinte şi binefăcător’’ al poporului nostru, istoria şi deopotrivă tradiţia au reţinut figura legendară a celui care a fost neaoşul Moş Ion Roată.

        Dârzenia şi spiritul său de dreptate, credinţa sa în cauza justă a Unirii o ştim cel mai bine din povestirile lui Ion Creangă. Manualele noastre spun că Ion Roată a fost un personaj real. În anii fierbinţi ai Unirii Principatelor a fost deputat al ţinutului Putna, în Adunarea ad-hoc a Moldovei. Nu ştia să scrie şi nici să citească, dar în calitate de deputat semna prin punerea degetului şi avea o parafă cu numele său. Ştia însă, ca nimeni altul, să apere drepturile ţăranilor.

Era prezent şi foarte activ la toate şedinţele Divanului ad-hoc:

                              ,,Cobora cerul pe ape
                              Ion Roată când vorbea,
                              Se trăgeau munţii aproape,
                              Dunărea vorbea şi ea’’.

În memorabila zi de 7 octombrie 1857, Moş Ion Roată s-a numărat printre cei 81 de deputaţi care au salutat cu entuziasm rezoluţia Unirii Moldovei cu Ţara Românească. Atunci a avut cea dintâi altercaţie cu boierul Alecu Balş pe care Ion Creangă nu-l aminteşte cu numele în povestirea sa ,,Moş Ion Roată şi Unirea’’, dar este identificat în documentele vremii de mai târziu.
          Boierul indignat de îndrăzneala lui Ion Roată că i-a cerut să vorbească în aşa fel încât să poată fi înţeles de ţărani, acesta îi răspunde răutăcios: ,,Auzi obrăznicie… un ghiorlan c-un petec de pământ şi uite ce gură face, alăturea de mine…’’
          Ion Roată, care spunea omului ,,verde în faţă’’, i-a răspuns: ,,Da bine cucoane, dacă nu v-a fost cu plăcere să pricepem şi noi câteceva din cele ce spuneţi dumneavoastră, de ce ne-aţi adus aici, să vă bateţi joc de noi?’’
         În semn de solidaritate, colonelul Alexandru Ioan Cuza, deputat de Covurlui, a dat mâna prieteneşte cu  Moş Ion Roată şi i-a admirat curajul şi înţelepciunea. Boierul l-a persecutat însă cu fiecare prilej. Dintr-o altă povestire a lui Ion Creangă ştim că, după ce Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Principatelor, Moş Ion Roată l-a întâmpinat la Focşani unde i s-a plâns de necazurile prin care a trecut. Cuza i-a pus în mână două fişicuri de galbeni şi l-a sărutat pe obraji ca să-i şteargă ruşinea pricinuită, zicându-i: ,,Moş Ioane, du-te acasă şi spune sătenilor dumitale că pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat Domnitorul ţării şi ţi-a şters ruşinea!’’
         Ion Creangă s-a inspirat dintr-un caz autentic. Chiar Mihail Kogălniceanu, martor al întâlnirii, spune la 17 februarie 1861: ,,Eu am fost de faţă la acest fapt care va fi o frumoasă trăsătură în viaţa lui Alexandru Ioan’’.

Dacă Moş Ion Roată n-ar fi existat în realitate, Ion Creangă l-ar fi inventat. Prin măreaţa sa operă, el rămâne un simbol al înţelepciunii, al colectivităţii şi al unui vis care înseamnă Unire.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5