Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Moştenitorul tronului britanic, Prinţul Charles, ne primeşte în gazdă

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 03 Iul. 2018
Autor:  Ion N.  OPREA, Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul
Publicat: 07 Iul. 2018
Editor: Ion Istrate

 

 

 

 

 Moştenitorul tronului britanic, Prinţul Charles, ne primeşte în gazdă

         Vă amintiţi, astăzi 3 iulie primim Albumul botanic de la Prinţul Charles, prilej de a lua în discuţie ceea ce nu ştiu prea mulţi români, de ce este atât de atras moştenitorul tronului britanic de România? Deşi am mai prezentat  amănuntele mă repet, poate pentru alţi şi alţi cititori.

        El, prinţul, în zona Transilvaniei, în satele ardeleneşti, are cumpărate mai multe proprietăţi, când soseşte în România trage ca la dânsul acasă, are pornită chiar şi o mică afacere, o mică industrie de producere a  unor sucuri naturale de mere şi a investit în refacerea unor locuinţe vechi, a unor biserici sau alte obiective din localităţile unde este proprietar. Pasiunea lui pentru aşa ceva vine de departe…are la bază însăşi genealogia familiei sale. Prinţul este urmaşul unei contese din Mureş.

         Prin venele sale ca şi prin cele ale actualei regine a Marii Britanii – Elisabeta a II-a – curge sânge ardelenesc, ei, în linie dreaptă,  sunt urmaşii contesei cu numele Claudia Rhedey din Sângeorgiu de Pădure, judeţul Mureş. Aceasta s-a născut în anul Napolion, 1812, a fost fiica contelui Laszlo Rhedey şi a baronesei Agnes Inczedi, o fată de o frumuseţe rară. La un bal din Viena, ea l-a cunoscut pe prinţul Alexander de Wurttemberg care era îndrăgosti nebun de ea, cum spun cunoscătorii. S-au căsătorit  şi au avut împreună copii – două fete şi un băiat. Avea să-l aibă şi pe al patrulea copil, dar Claudia pe drumul spre Graz, în Austria, a avut un accident şi a murit când avea doar 29 ani. A fost înmormântată în biserica din Sângeorgiu, unde în cripta de sub duşumea se odihneşte şi azi.

          Inchis după anul 1614 din cauza  unei epidemii de ciumă, subteranul bisericii care era locul de înmormântare pentru nobilii locului n-a mai primit în sânul său decât sicriul acesteia – a tinerei contese  Claudia Rhedez.

            Nepoata Claudiei, regina Angliei

         Născut în 1837, fiul Claudiei, contele Franz de Teck, s-a căsătorit  cu prinţesa Mary Adelaide de Cambridge şi au avut, la rândul lor, trei băieţi şi o fiică, Mary Victoria, născută la 1867 care s-a măritat în 1893 cu George al V-lea – devenit regele Marii Britanii în 1910. Ei, regina Mary şi George al V-lea, au avut mai mulţi copii, printre care şi pe cei doi fii care au urmat la tron – Edward al VIII-lea şi George al VI-lea. Primul, moştenitorul de drept, nu a domnit decât din ianuarie-decembrie 1936, 11 luni, pentru că a abdicat şi s-a însurat cu Bessie Simpson, marea lui iubire, alături  de care a trăit. La tron a urmat George al VI-lea care a domnit până în 1952, când a fost urmat la tron de fiica lui cea mare, Elisabeta a II-a, actuala regină, mama prinţului Charles.

Claudia Rhedey

        V-aţi convins că de atât timp –mai bine de un secol –  prin venele familiei regale a Marii Britanii circulă sânge românesc, că suntem neamuri?

       La mormântul rudei sale

S-a înţéles, prinţul Charles s-a apropiat de locul străbunilor lui, biserica din Sângeorgiu, construită la sfârşitul secolului al XIII-lea, a fost renovată în 1935 chiar cu ajutorul nepoatei contesei, regina Mary Victoria, care a trimis şi o placă comemorativă în cinstea bunicii sale înmormântată aici. În luna mai, 2008, însuşi Charles a vizitat biserica şi a depus o coroană la capul stră-străbunicii lui din Mureş-România.
    Conacul unde s-a născut stră-străbunica prinţului este acum în proprietatea Statului român încă din perioada comunismului, acum se lucrează la renovarea lui pentru a deveni şi găzdui un Centru Cultural sub grija Ministerului Culturii, conacul având şi el istoricul lui.
       Familia Rhedey a primit moşia din Sângeorgiu de Pădure la începutul secolului al XVII-lea de la Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei între anii1613-1629.  La sfârşitul secolului al XIX-lea urmaşii au vândut conacul cu tot cu teren unei familii de saşi, Schuller, care la puţin timp a intrat în faliment. Localnicii îşi mai amintesc  că prin 1960 în conac mai locuia, totuşi, o bătrână cu numele Schuller. Ea a primit de la autortăţile comuniste dreptul să plece din ţară, dar în schimb a fost obligată să cedeze fosta proprietate Rhedey, căreia i s-au  dat diferite întrebuinţări. După 1990 şi până în vara anului trecut, conacul a găzduit şcoala din Sângeorgiu de Pădure, după care a fost preluat de Ministerul Culturii.


                  Dacă vindem, atunci nu neglijăm neamurile

 Conacul Apafy

           Prinţul Charles a cumpărat, conform legii pesede, mai multe proprietăţi, toate în zone rustice, patru dintre ele se află în Maramureş, la Breb, două în Covasna, la Valea Zălanului, una la Viscri în judeţul Braşov, iar Fundaţia „Mihai Eminescu”, pe care prinţul de Wales o patronează deţine fostul conac Apafy din Mălâncrav, judeţul Sibiu, unde se fabrică sucul natural de mere, de care am vorbit, rezultat din orădeală de mări întinse  pe 108 hectare, aflate în proprietatea Fundaţiei. Casa din Viscri, veche de peste 150 de ani, a fost cumpărată de prinţ în anul 2006 şi a plătit-o cu 15.000 de euro, să aibă guvernanţii de unde încasa salarii şi pensii suplimentare. Mai precizăm, în Saschiz, judeţul Mureş, prinţul Charles a investit într-un centru de procesare a produselor ecologice.

Casa Viscri         

 Toate proprietăţile  pe care britanicul le are în România  sunt administrate de contele Tibor Kalnoky, descendentul unei vechi familii nobiliare maghiare din Ardeal, rudă îndepărtată a Casei Regale britanice. Casa din Viscri a prinţului este destinată turismului, în special turiştilor britanici care plătesc de la 279 de lire sterline –aproximativ 315 euro –  pentru un weekend de trei nopţi, până la 1.199 de lire sterline – adică 1.355 de euro – pentru o vacanţă de 14 nopţi.

Interior, Casa Viscri  

      Atenţie, spune reclama comercială, cu 315 euro – adică cam 1600 roni, pensia pe o lună a  unui licenţiat român – se poate dormi 3 nopţi în casa din Viscri a Prinţului Charles cu domiciliul stabil în Marea Britanie!

                                        

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

1 comentariu la acestă însemnare

  1. Virgil Ciuca spune:

    Sunt socat de insistenta cu care UNII intelectuali „romani”- asa se pretind domniile – lor elogiaza niste descendenti din foste si ori actuale familii regale straine de sufletul si mai ales ORIGINEA poporului roman de pe urma caruia au profitat, l-au saracit si l-au tradat!
    Au platit aceste familii regale cu trecut reprobabil pentru jafuri crime si sclavie?!

    Cine sunt si ce interese au acesti intelectuali care prezinta in culori roz familiile zise cu „sange albastru” dar mult prea vinovate de tradari crinme s sclavie!
    Cata minte pot sa aiba politicienii si intelectualii cand au permis vanzarea pamantului, bogatiilor si valorilor tarii catre aceasta „adunatura” de printisori starini de tara si neam!

    De ce nu incearca „autorul” sa cumpere si Domnia Sa a palma de pamant in Anglia? – una dintre cele mai vechi si criminale tari colonialiste!

    O „prezentare” dezgustatore si reprobabila prin intentie!

    „noi suntem romani, noi suntem romani, NOI SUNTEM AICI PE VECI STAPANI”

    Virgil Ciuca
    Bucuresti
    8 iulie 2018

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania