Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.12 (144), Decembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Gabriela MOGA LAZĂR în ,,Frumusețile României prezentate de Prințul Charles”

Primit pentru publicare: 08 Dec. 2020
Autor: Ion ISTRATE
Publicat: 13 Dec. 2020
© Ion Istrate, © Simina Lazăr, © Revista Luceafărul

Gabriela MOGA LAZĂR în ,,Frumusețile României prezentate de Prințul Charles”

În urmă cu mai bine de trei ani (aug. 2017), publicația ZideZi, Mureș ne-a adus vestea că în localitatea natală a Gabrielei Moga Lazăr, Vișinelu – Mureș, în semn de respect și recunoștință a valorii artistei plastice, s-a ridicat un bust și s-a atribuit Căminului Cultural numele de GABRIELA MOGA LAZĂR.

Și iată că nu trece timpul fără să ia în seamă pe ,,ambasadoarea spiritului românesc”! O corespondență din Franța, de la Simina LAZĂR, fiica artistei, ne aduce bucuria de o descoperi, în filmul documentar Frumusețile României prezentate de Prințul Charles, în spațiul minutului 3:20, tapiseria Portretul scriitorului Ion Creangă.
Venerabila artistă Gabriela Moga Lazăr, o mesageră a sufletului românesc, cunoscută şi apreciată în ţară şi peste hotare pentru „excelenţa tapiseriilor”, s-a născut în 1926, la Vișinelu – Mureș. La Cluj și-a făcut studiile, specializându-se în arta tapițeriei. A lucrat, apoi, în vechea capitală a Moldovei – Iași. Ca profesor în domeniul tapițeriei și în cooperare cu Emilia Pavel – etnograf -, a dezvoltat un nou curent în arta și tapiseria românească făcând legătura între arta modernă și arta populară. În 28 dec. 2012, s-a stins din viață, la Paris.

Gabriela Moga Lazăr l-a venerat pe Eminescu, semn că Poetul și-a găsit loc printre creațiile Domniei Sale. Și aceasta, nu numai prin acea că i-a fost realizat un portret, ,,un subtil amestec de tonuri și semi-tonuri de alb și brumăriu (culorile naturale ale lânii) și lucrat cu fir gros în stilul vechiului țol românesc”, un veritabil exemplu al măiestriei artistei, dar și concepția artistică, pe care o descoperim prin interpretarea creațiilor, reflectă tocmai spiritul eminescian ca formă, în esență, a conștiinței sociale, oglindind o realitatea în imagini expresive a culturii noastre tradiționale. În acest mod, artista a desțelinit zestrea moștenită ce aparține poporului român, ca urmare a unei muncii istovitoare de secole pentru a-și asigura existența, o muncă înnobilată de un talent genial, găsită în arta tradițională. În același timp, portretul Poetului din tapiseria – Gabriela Moga Lazăr – unde ,,Eminescu e redat într-un simbolist de repaus generator în spaţiu” (Bernard Delattre, după Olga Lucuța, bibl.cit) ne mai sugerează ideea de geniu: ,,haosul din care naşte geniul Eminescu este o mişcare inversă celei ştiute, fiindu-i proprie excepţia, fiindcă el vine din nebănuite vremi pentru a dăinui, spunându-ne cine suntem şi cui aparţinem” (Laurenţiu Şoitu în “Milcovul”, după Olga Lucuța, bibl.cit).

https://www.facebook.com/watch/?v=2151354035008543

Bibliografie:
1. https://www.zi-de-zi.ro/2017/08/30/foto-gabriela-moga-lazar-s-intors-acasa-la-visinelu/;
2.https://luceafarul.net/galeriile-stefan-luchian%e2%80%9d;
3.https://luceafarul.net/sub-semnul-lui-mihai-meminescu-163-gabriela-moga-lazar-ramane-ambasadoare-artei-traditionale-romanesti;
4. https://www.facebook.com/thekalnokycastle/videos/2151354035008543/.