Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 1 (133), Ianuarie 2020
V-ați iubit vreodată țara?
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

MUNȚI ALEȘI A FI ROMÂNI

Primit pentru publicare: 20 Ian. 2020
Autor: Ciprian ANTOCHE, redactor șef  – Revista Luceafărul
Publicat: 20 Ian. 2020
© Ciprian Antoche, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

.

Piscurile zvelte-n trup și a lor statură
Ce unesc cer de pământ într-un nalt de zare,
Peste vremea cea trecută, ani peste măsură
Tot sfințesc iubita glie, sfântă așezare.
Tot ce-i stană și e piatră, braț voinic ales
Spre a fi un scut de vreme și zgoni dușmani,
Și-au găsit lăcaș la noi și-apoi au purces
Strajă fie țării mamă și celor sărmani.

Lângă noi, românii toți, au păzit răzorul
Și-a ferit tot ce-i necaz și of de amar,
Ținând pavăză de jale și iubind poporul
Și când anii au fost grei, țării pălimar.
Nalți și dârji precum cei zei din abis de ceruri
N-au clintit a da în lături când au fost nevoi,
Apărat-au pe sărmani de tun și hangeruri
Și-ngropat în al lor trup barbarii ciocoi.

Ce-a fost moarte, ce-a fost Horă, viață ori născare
Martori s-au ivit cu creste peste-a nost huzdup,
Fie vreme cătrănită, ciacâră-n iscare
Șad aproape, munți ai țării, suflet și cu trup.
Ale lor păduri înalte ce tronează-n spor
Sunt un suflu pentru țară, aer de plămâni
De ar întreba oricine: cine-s dumnealor?
Ei sunt munții cei aleși spre a fi români!