Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Muzeul de Arheologie din orașul Săveni. Simpozionul: „Academicianul Mihai Ciucă – 130 de ani de la naştere”

Muzeul Judeţean Botoşani, prin dr. Sergiu Balanovici, şef Sectie Memorialistică  în colaborare cu Liceul Teoretic „Dr. Mihai Ciucă” Săveni, a organizat joi, 17 octombrie 2013, simpozionul „Academicianul Mihai Ciucă – 130 de ani de la naştere”.

Manifestarea a avut loc în Sala Mare a Muzeului de Arheologie Săveni.

Au participat prof. Florica Nechifor, director Liceul Teoretic, Săveni,, Emil Caranica, muzeograf. Muzeul Judetean Botosani,  colectionarul Ioan Hutănaşu, prof. Nicu Azamfirei şi elevi de la Liceul Teoretic ,, Săveni

Muzeul de Arheologie din orasul Saveni, a fost infiintat in 1965,  reabilitat în 2011 -2012, şi s-a deschis  pe data 23 martie 2013, este un obiectiv de mare importanta pentru aceasta asezare, in el regasindu-se vestigii ale trecutului acestor locuri si care isi desfasoara activitatea intr-un fost „ratos” , care face parte din patrimoniul national. Functionarea este asigurata de muzeograful Emil Caranica, a cărui activitate este subordonata Muzeului Judetean Botosani.

Muzeul de Arheologie din Săveni, prezintă vestigii descoperite în aşezările şi necropolele din zonă – Ripiceni, Miorcani, Drăguşeni, Hăneşti şi Săveni – din epoca paleoliticului şi până în aceea a marilor migraţii

 Muzeul este un punct de atractie pentru vizitatorii orasului cât si pentru elevii de gimnaziu si liceu care i-au cunostinta de trecutul istoric al acestor locuri. 

Muzeul de Arheologie Săveni, adăposteşte în două din încăperile sale colecţia Memorială „Mihai şi Al. Ciucă”. Medicul malariolog Mihai Ciucă şi fratele său, medicul veterinar Al. Ciucă, cu remarcabile realizări în domeniul ştiinţei şi al învăţământului superior universitar, sunt prezentaţi prin intermediul unor numeroase documente de stare civilă, fotografii, diplome şi decoraţii, obiecte personale, lucrări ştiinţifice etc., care pun în valoare înalta lor ţinută intelectuală şi marele prestigiu de care s-au bucurat în epocă

De remarcat faptul că la nivelul orasului functionează „Societatea Culturală Fratii Ciucă” care si-au adus un aport deosebit la buna organizare a unor manifestări culturale pe plan local. Această societate s-a remarcat in mod deosebit prin schimbul de experientă organizat intre Liceul Teoretic „Dr. Mihai Ciucă” si cele din Edinet si Balti/ Republica Moldova, cât si prin recompensarea activitatii unor elevi cu rezultate deosebite la olimpiadele scolare.

 Domnul Emil Caranica, muzeograf a prezentat câteva date despre dr. Mihai Ciucă în calitate de medic şi colecţionar:

În articolul publicat de Ioana Măgureanu despre dr. Mihai Ciucă şi colecţia sa pe care a donat-o Academiei Române în 1954 şi 1966, ne spune:

,,În anul 1902, dr. Mihai Ciucă, cunoaşte pe prof. Ioan Cantacuzino, devenind unul dintre colaboratorii săi cei mai fideli la Laboratorul de Medicină Experimentală, cât şi pe front în anii războiului balcanic, apoi în ,,Războiul cel mare”, conducând campanile de luptă antiepidemică.

Dr. Mihai Ciucă a făcut stagiu la Paris 1914-1915, la Institutul Pasteur. După război, a fost numit profesor la Facultatea de Medicină de la Iaşi unde organizează şi conduce spitalul ,, Izolarea” alături de dr. A. Slătineanu.
Microbiologul, infecţionist, bacteriology epidemiolog, Mihai Ciucă şi-a legat numele de două domenii:
Malaria şi bacteriofagul.
În 1924, a fost numit la recommandarea prof. Ioan Cantacuzino, expert al Comisiei de paludism a Societăţiii Naţiunilor. În 1919, a semnat în numele României, alături de Titulescu şi Cantacuzino. Tratatul de pace de la Versailles”.

Elena Bălcu scrie în articolul în 1955 despre colecţionarul Mihai Ciucă care a făcut două donaţii Academiei Române.
Prima donaţie cuprinde 260 gravuri, iar a doua în 1966, 38 opere din care 31 gravuri, restul acuarele şi desene.
Din analiza listelor colecţia era compusă din gravură franceză ,, modernă”, sec XIX şi XX, cuprinzând artişti ca Gericault, Toulouse, Loutrec, Eugene Leroux, Manet, Millet, Van Dych, Durer, Rembrandt.

Mihai Ciucă a fost un colecţionar amator.  Prof. Ioan Cantacazino i-a inoculat  dragostea faţă de artă, care la rândul său a donat Muzeului Naţional de Artă peste 3000 de lucrări.

DSCN2371 [800x600]Dr. Mihai Ciucă, avea ,, biroul tapetat cu carte şi tablouri de Steriade şi Ghiaţă”. În imobil se mai puteau vedea picture de Petraşcu

Doamna profesor Florina Nechifor, director la Liceul Teoretic ,, Mihai Ciucă„, Săveni,   a prezentat despre contributia în medicină.

Mihai Ciucă (n. 1883, oraşul Săveni, judeţul Botoşani-d. 1969) a fost  academician şi om de ştiinţă român, cercetător şi profesor în domeniul bacteriologiei, a bolilor infecţioase şi a vaccinurilor.

Domnul Ioan Huţanaşu, colecţionar filatelist, a prezentat apariţia unor FDC, plicuri, timbre, întreguri poştale, şi medalii în cadrul unor expoziţii filatelice organizate de Asociaţia Filateliştilor din Botoşani. Astfel cu ocazia comemorării a Centenarului naşterii (1883-1983) a fost editată o medalie de Asociaţia Filateliştilor din Botoşani, din material aluminiu, galben, alb şi marou, piesa de bază tombac, prezentând bustul Dr Mihai Ciucă, şi pe reversul medaliei, Casa Muzeu Dr. M. Ciucă. În anul  şi 1987, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, Asociaţia Filateliştilor din Botoşani, au emis o maximă prezentând omul de ştiinţă Dr. Mihai Ciucă.

DSCN2386 [800x600] DSCN2395 [800x600] DSCN2396 [800x600] DSCN2411 [800x600] DSCN2415 [800x600]



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5