Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Nu uitați să conjugați verbul „a citi” la prezent

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Nu uitați să conjugați verbul „a citi” la prezent


Primit pentru publicare: 24 Oct. 2018

Autor: Prof. Vasile LEFTER
Publicat: 25 Oct. 2018
Editor: Ion ISTRATE

 

                                   „ Când deschizi o carte,ea zboară. Și tu odată cu ea, ca și când ai călări pe gâtul cu pene fine al unui fluture uriaș.”(  M.Cărtărescu )

    E ceva timp de când tot vreau să aștern pe hârtie câteva gânduri cu privire la dispariția apetitului pentru lectură în școli. O replică din Mihail Sebastian ar putea deveni obiect de reflecție pentru frumoșii adolescenți aflați încă pe băncile școlii.Șeful unei gări de provincie este în mare încurcătură. Profesorul Miroiu nu participă la viața de noapte a urbii, fiind absorbit de lectură.
„-Patimă mare cărțile,dom-profesor.Da,da,patimă mare.Nu te mai saturi de ele.Uite chiar azi-noapte stăteam de vorbă cu judecătorul și farmacistul.”Băiat bun  Profesorul-zicea Lascu farmacistul- dar are un cusur.Toată ziua stă cu nasu-n cărți.”
      Suntem în alt mileniu,într-o altă eră tehnologică.dar scăderea apetitului pentru lectură este un semn al robotizării,al ieșirii din căldura cărții.Vinovați ? În primul rând , școala!
Am imitat  moda manualelor străine ,înlocuind textul generos cu surogate de fragmente,pe baza cărora  facem comentarii ,amăgindu-ne că emitem noi puncte de vedere.Mirosim trandafirul cu masca de gaze,crezând că am surprins mireasma turnată de zeii solari.
    În școala românească ,la toate nivelurile,cu rare excepții,cititul a devenit o rara avis. Poezia,proza,dramaturgia sunt doar niște amintiri din vremi frumoase.Formarea culturală a liceanului tinde spre șablonizare.O tabletă,un laptop,un joc pe calculator,cu lupte,cu fantasme…Lectura unei cărți presupune un dialog cu tine însuți,departe de tumultul vieții cotidiene.
      Dacă din ciclul liceal nu ieși format ca tânăr cu o cultură de care să fii mândru peste ani,regretele vor fi zadarnice.Programele școlare sunt generoase.Oricum mai nimeni nu le respectă ad litteram.Să ajungi la finalul studiilor fără să fi citit marii scriitori ai țării și  ai lumii este o mare pierdere.Se memorează fraze tip,dar fără contactul cu textul original totul este spoială.
Am încercat la o clasă la care se studiază literatura universală să aflu dacă vreunul dintre cei treizeci de elevi a citit fragmente din “ Iliada” lui Homer. Am procedat însă puțin pe dos .Am început să le prezint o secvență pilon,conflictul dintre acei și troieni, văzut la nivelul personajelor. Le-am spus că pentru Elena se luptă Paris și Hector.Toți ascultau cuminți,lăsându-mă să-mi debitez discursul.Un elev însă,derutat,m-a întrebat dacă cei doi erau frați ,cum era posibil să se lupte între ei.În plan ideatic se putea găsi o situație în care doi frați devin rivali când iubesc aceeași femeie.Siguranța interlocutorului meu a început să se clatine,recunoscând că a citit Iliada mai demult într-o ediție prescurtată.Lectura era prăfuită,astfel explicându-se ezitarea lui.Am pus punct aici aberațiilor incitante și am revenit la adevărata înfruntare din Iliada, dintre troianul Hector și grecul Ahile.Nimeni din clasă nu mai citise vreun rând din epopee.În manual, sunt multe fragmente,dar lipsește viziunea întregului.
Nu pot citi totul frumoșii noștri tineri,dar capodoperele naționale și universale trebuie cunoscute direct,prin lectură aplicată.Sunt sigur că bucuria lecturii îi va face să înțeleagă ceea ce reflecta cu secole în urmă cronicarul Miron Costin : “ Nu e alta mai frumoasă și de folos în toată viața omului zăbavă decât cititul cărților”.
      Rândurile de față nu se vor un reproș adresat celor din bănci. Sunt mai degrabă un reproș pentru noi,formatorii,modelatorii de suflete,care nu facem prea multe pentru a-i atrage pe adolescenți în Galaxia Gutenberg. Elevii noștri sunt receptivi la sfaturi de orice fel,dacă sunt oferite cu dragoste și dăruire .Cu profesionalism !
Eu citesc.Nu vrei să citești și tu ? Îți mulțumesc,frate în ale cititului !

 

                                         



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 41 de abonați

2 comentarii la acestă însemnare

  1. admin spune:

    Regretabila greșeală, ne aparține!… în titlul a se citi /a citi/ în loc de /a cit/.

  2. admin spune:

    S-a corectat! Scuze!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5