Primit pentru publicare: 20 oct.2015
Autor: Lucian MANOLE, redactor la rev. Luceafărul(Bt)
Publicat: 20 oct.2015

O  CERCETARE  VALOROASĂ A PROFESORILOR EMA ŞI ILIE AVÂRVĂRI A FOST  LANSATĂ  LA  SĂVENI

Sâmbătă, 17 octombrie 2015, sala de festivităţi a Bibliotecii Orăşeneşti din Săveni a devenit neîncăpătoare. Profesorul şi intelectualul de marcă Ilie Avârvări şi-a lansat cel de-al cincilea studiu integrat unei preocupări mai vechi, aceea de a scoate la lumină istoria culturii unui topos ce formează fostul judeţ Dorohoi. Au fost prezenţi foşti elevi ai autorului, foşti colegi, reprezentanţi ai şcolilor ce se regăsesc în studiu, dar şi personalităţi culturale ale momentului precum pr. prof. Ioan Canciuc, recunoscut cercetător şi monografist, scriitorul şi monografistul Gheorghe Burac, publicistul Paul Ungureanu, care a organizat şi o interesantă expoziţie „Manualul şcolar de-a lungul timpului”, poetul Teodor Epure, colecţionarul şi marele iubitor de Grigore Vieru, Ion Huţănaşu,  profesorul Mihai Belecciu, directorul Liceului din Săveni, prof. Florica Nechifor, profesorul Mircea Fotea, iar de la Iaşi cercetătorul biolog Alice Donose Pisică

Intitulat ” Începuturile învăţământului primar în plasa Başău (Başeu) a fostului judeţ Dorohoi – primele şcoli” ( Editura „Ştef”, Iaşi, 2015, 440 p.), studiul a fost scris în colaborare cu Ema Avârvări, soţia sa, la rândul său un alt profesor remarcabil. Întâlnirea a fost moderată de scriitorul Georgică Manole, redactor-şef al revistei „Luceafărul”(BT), care a pus accentul pe câteva aspecte esenţiale: „studiul acesta exprimă un mod de a trăi activ o vârstă, cea a pensionării” sau că „are girul unei personalităţi importante a psihologiei şi  ştiinţelor educaţiei contemporane, prof. univ. dr. Constantin Cucoş”. Renumitul profesor universitar are rolul de consultant şi de prefaţator. Reţinem din prefaţa mai mult decât elogioasă: „Cercetarea de faţă, realizată de doi inimoşi dascăli – Ilie Avârvări şi Ema Avârvări, are valoarea unui studiu de caz, prin decuparea şi analiza unui proces local de început şi avânt cultural, dar care este emblematic şi poate deveni element de referinţă pentru dezvoltări similare în alte arealuri ale ţării noastre”.  Georgică Manole a pus accent pe tonul evocativ şi informativ dus la nivel de artă, dar şi pe faptul că textul a fost astfel dirijat încât nu a produs distorsiuni majore în realităţile de atunci ale toposului.  Ioan Canciuc , considerând  că ar fi fost benefică o trecere dincolo de învăţământul instituţionalizat,  apreciază  coerenţa demersului care a făcut să nu existe pete albe, în timp ce Gheorghe Burac aduce elogii organizării conţinutului. Alice Donose Pisică aduce un omagiu  educatorului de ieri şi de azi, Paul Ungureanu îşi aminteşte de profesorii săi de la Săveni, doi dintre ei fiind chiar autorii studiului, aspect pe care îl reliefează şi Ioan Huţănaşu. Reală expunerea tip laudatio a lui Mihai Belecciu şi intervenţia autorizată a prof. Florica Nechifor. Universitarul Mircea Fotea, într-o expunere elaborată, crede că lucrarea  ajută pe cei tineri într-un posibil demers al lor de a nu renunţa la lucrurile bune  ale trecutului.

Actul cultural a fost condimentat cu scurte momente artistice susţinute de un grup de elevi, componenţi ai Cercului de Teatru a  Liceului, de elevii clasei conduse de învăţătoarea Anişoara Hulub şi de grupul coral dirijat de Ionuţ Iftimie.

Încheiem cu un citat din  prefaţa prof. univ. dr.  Constantin Cucoş: „Îi felicităm pe Ilie Avârvări şi Ema Avârvări pentru acest efort restitutiv, cu valoare deopotrivă istorică şi pedagogică, şi ne declarăm solidaritatea şi rezonanţa afectivă cu tot ce înseamnă relevanţă, împlinire şi exemplaritate formativă manifestate, ieri şi azi, în acest frumos ţinut al nordului de Românie”