Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

O PUBLICAȚIE ȘTIINȚIFICĂ DE EXCEPȚIE, Anuarului Muzeului de Istorie din Botoșani

Primit pentru publicare: 02 dec.2015
Autor: Dr. în istorie Constantin DOBRESCU
Facilităţi pentru publicare: Traian LAZĂR
Publicat: 06 dec.2015  

 

 O PUBLICAȚIE ȘTIINȚIFICĂ DE EXCEPȚIE

                                                                          

De curând, printr-o întâmplare fortuită, am intrat în posesia Anuarului Muzeului de Istorie din Botoșani.Inițial, l-am privit cu neîncredere, fiind dezamăgit de o publicație similară a Muzeului de Istorie din Ploiești.

Uitându-mă la Colegiul științific și la cel de redacție, la structura volumului și, mai ales, la cuprinsul acestuia, practic am rămas fermecat. Primul meu gând a fost că această publicație la standarde academice trebuie să fie un exemplu și pentru muzeografii ploieșteni.  Dacă în colegiul științific am întâlnit nume consacrate ale cercetării istorice românești (pe unii i-am cunoscut personal) ca Ștefan S. Gorovei, Mihai Maxim, Andi Mihalache și Cătălin Hriban, percepția mea față de acest tom s-a schimbat radical.

Anuarul Acta Moldaviae Septentrionalis,editura Quadrat, Botoșani, 2015,  publicație a Muzeului Județean de Istorie Botoșani reprezintă o importantă realizare în activitatea științifică a instituției amintite. Tare îmi place să cred că Acta continuă valoroasa publicație a anilor 80 intitulată Hierasus, care s-a bucurat de recenzii favorabile din partea lui Ștefan S. Gorovei la vremea respectivă.

Volumul onorează tradițiile zonei, îmbogățește orizontul istoriografiei naționale, făurindu-și un bun renume în rândul publicațiilor muzeale din țară.

Ca produs al școlii istoriografice ieșene, unde am obținut și consacrarea științifică, remarc influența Anuarului Institutului de Istorie A.D. Xenopol din Iași în alcătuirea publicației.

Acest tom masiv (477 pagini), cu un sumar variat și bine structurat, evidențiază faptul, recunoscut de altfel, că o instituție muzeală este, dincolo de rosturile ei inițiale, un centru științific, ce se adresează unui spațiu anume, dar și specialiștilor din întreaga țară sau chiar din străinătate.O altă constatare pe care o fac, este aceea că, la Muzeul din Botoșani lucrează profesioniști și există un colectiv închegat, cu mare aplecare pentru cercetarea permanențelor istorice botoșănene.

Colaboratorii publicației sunt, în majoritatea lor, nume deja consacrate științific și academic, iar numele noi, ipostaze care trebuie salutate și încurajate, fără nici un fel de rezerve. Tomul în cauză este o publicație lipsită de orice tentă provincială, care face cinste oricărei comunități în care pulsează o viață științifică și culturală de calitate. Practic, volumul răspunde unei nevoi acute de comunicare și dezbatere a unor teme de importanță majoră ori a unor controverse istoriografice.

Ținem să subliniem, de la început, nu doar ținuta științifică, dar și pe cea grafică a tomului pe care îl prezentăm. Acesta este însoțit de o ilustrație îngrijit alcătuită, în fotografii și desene.

Sumarul, structurat pe șapte secțiuni tematice corespunde interesului manifestat, de redacție și de colaboratorii săi, pentru abordarea unor subiecte variate din istoria naținală și din cea universală.

Pe lângă chestiuni de arheologie, medievistică, modernism și contemporaneitate, redacția consacră  o secțiune aparte împlinirii unui secol de la declanșarea primului război mondial (1914-2014) și alte secțiuni la fel de incitante, etnografiei, omagierii unor personalități legate de zona Botoșanilor și dăruite civilizației românești ca Nicolae Iorga, Al. Zub, George Enescu, tenorul Giovanni Dumitrescu, Valentin Păunescu (1933-2004), patriarhul Teoctist. Recenziile și prezentările de  cărți alcătuiesc ultimul segment al publicației propunând dezbaterii noile apariții editoriale pe teme diverse de istorie națională. La ținuta științifică a publicației contribuie și rezumatele consistente în limba engleză, care o fac accesibilă și specialiștilor străini. Publicația este însoțită și de o listă a colaboratorilor, care semnează textele, listă foarte necesară, care permite specialiștilor, dar și cititorilor ocazionali să se informeze despre autori.

La secțiunea Medievistică,  David Botezatu încearcă să elucideze problema când au devenit Botoșanii târg al Doamnei, iar Alexandru Pînzar, pe baza unei bibliografii bogate, ne prezintă ascendenții, prin femei, ai lui Ștefan Vodă Petriceicu. Cunoscutul turcolog Mihai Maxim, introduce în concertul științific trei documente otomane inedite, din1703-1704, 1706 și 1714  despre Constantin Brâncoveanu .

În Secțiunea a III-a, referitoare la secolele XIX-XX, privind politică, educație, ideologie, promovare, întâlnim studii, care sunt adevărate contribuții științifice privind istoria națională.

Amintesc aici demersurile științifice aparținând lui Simion –Alexandru Gavriș, despre educația lui Grigore Mihail Sturdza și  lui Gheorghe –Florin Știrbăț, privind  aspecte ale vieții politice în primii ani ai guvernării liberale (1876-1878).

Gică Manole este autorul unei originale și binevenite sinteze despre Titu Maiorescu.  Amintim că, distinsul istoric Gică Manole a susținut lucrarea despre omul politic Titu Maiorescu ca teză de doctorat, titlu acordat cu distincția Magna cum laudae. Această lucrare rămâne singulară deocamdată în istoriografia temei și s-a bucurat de o bună primire în peisajul istoriografiei române.

Foarte interesantă este contribuția lui Bogdan Caranfilof la istoria antisemitismului românesc. Autorul face un documentat excurs în istoriografia problemei, mai ales după anii 90, analizând antisemitismul din punct de vedere politic și cultural. Concluzia autorului este că trecutul nu poate fi schimbat și trebuie asumat, atât pentru saltul calitativ al istoriografiei românești cât și pentru însănătoșirea fibrei morale a națiunii române.  Alexei Sevciuc abordează dezvoltarea etno-demografică a Sudului Basarabiei în perioada interbelică, pe baza unor statistici complexe și a unei bibliografii de referință.

Textele semnate de Gheorghe I. Florescu, Cătălin Luca și Dan Prodan de la Secțiunea a IV-a, referitoare la împlinirea unui secol de la declanșarea primului război mondial, aduc o viziune actualizată asupra acestui eveniment istoric. Studiul lui Gh.I. Florescu, fiu al meleagurilor botoșănene, valorifică în mod elevat cercetările efectuate în perioada stagiului de documentare în lumea nouă și mai ales legăturile sale de prietenie și profesionale cu o seamă de istorici americani. Ocupându-se de intrarea României în Primul război mondial oglindită în ziarul The New York Times, eruditul istoric ne prezintă modul cum opinia publică de peste ocean a perceput acest eveniment, care a marcat omenirea prin dimensiunile lui, prin consecințe și rezultate.

Cătălin Luca tratează Neutralitatea României în comentariile și discursurile lui Nicolae Iorga. Acum, când opera și personalitatea marelui istoric trec printr-un con de umbră, din cauza europenismului prost înțeles al unora, se impunea un asemenea demers. Se știe că istoricul a avut o poziție plină de patriotism pe tot parcursul primului război mondial. N. Iorga a trăit cu intensitate ideea națională pentru care a militat întreaga sa viață.

Contribuțiile de la secția a V-a, referitoare la istoria și etnografia zonei Botoșani, permit  cunoșterea  mai bună a  aceastei părți de țară, a  istoriei și oamenilor ei. Paul Narcis Vieru abordează în mod profesional etapele urbanizării reședințelor de județ din Moldova: Iași, Suceava, Galați, Bacău, Botoșani, etc. Autorul valorifică în studiul său cercetările anterioare și emite, pe baza acestora, judecăți de valoare originale în privința urbanizării ca proces cu rădăcini istorice adânci.

Studiile de la secția a VI-a, constituie una dintre piesele de rezistență ale publicației. Lidia Alexie ne prezintă o parte din corespondența inedită dintre tatăl lui George Enescu și compozitor, scrisori aflate în patrimoniul Muzeului memorial din Dorohoi. Dan Prodan ne informează că savantul Nicolae Iorga a fost inițiatorul comemorării lui Constantin Brâncoveanu și consacră un  articol omagial seniorului istoriogrfiei românești, Al Zub, cu ocazia aniversării celor 80 de ani de viață. Reamintim că, la Ploiești, cu ocazia celei de-a XXVII-a ediții a Festivalului internațional de poezie “Nichita Stănescu” academicianul Al. Zub a primit premiul  “Opera Omnia”. În volum se  găsesc și alte  informații legate de Prahova. Din studiul lui Iulian-Cătălin Nechifor, Aspecte ale proprietății în secolul al XX-lea la Bucecea, aflăm că familia Miclescu deținea o moșie la Mizil. Din textul semnat de Lucica Pârvan, Rudolf Schwaitzer-Cumpăna, 40 de ani de la moartea artistului, aflăm că dr. Zoe Apostolache Stoicescu, fost director al Muzeului de Științele Naturii din Ploiești era nepoata acestuia. Pentru a-i face cunoscută personalitatea și activitatea acestuia a înființat în 1936 la București Fundația Cultural-artistică Rudolf Schwaitzer –Cumpăna. Descoperirea întâmplătoare a unei monede din sec al XV-lea, pe raza comunei Dângeni, de către tânărul Constantin Adam, azi regizor tehnic la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani,  a permis d-lui  Mihai C. V. Cornaci să realizeze un competent excurs în sistemul monetar din vremea lui Alexandru cel Bun. Am înregistrat astfel, cu interes, că localitatea natală a unuia dintre  istoricii ploieșteni, Traian D. Lazăr, se numără printre localitățile cu o vechime notabilă din județul Botoșani, alături de alte localități în care s-au făcut descoperiri aparținând culturii Cucuteni, semnalate în articolele  redactate de Maria Diaconescu și Florentina Oleniuc. Într-o monografie a d-lui C. Adam se invocă existența unor descoperiri aparținând neoliticului și paleoliticului superior în aria comunei Dângeni, obiectiv care se va afla, sperăm, în atenția arheologilor botoșăneni.  

Acta Moldaviae Septentrionalis constituie o realizare editorială remarcabilă datorită faptului că dr. Dan Prodan, Eduard Setnic și dr. Gheorghe –Florin Știrbăț, membrii colegiului de redacție, au știut să coaguleze într-un  efort de cercetare științifică unitară forțele muzeografilor, cadrelor didactice și pasionaților de istorie din instituțiile de cultură ale Botoșaniului, Sucevei, Dorohoiului, Săvenilor și l-au amplificat prin contribuțiile unor colaboratori externi de la instituțiile universitare din București și Iași, legați sentimental  și biografic de meleagurile nord-moldave.  

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. Horga mihai spune:

    Întâmplare fortuită=întâmplare întâmplătoare …cam așa înțeleg sau, greșesc ?

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5