Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

Oglinda Scriitorilor Botoșăneni (2). Dimitrie Ralet (1816 – 1858)

Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.2 (146), Februarie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Oglinda Scriitorilor Botoșăneni (2). Dimitrie Ralet (1816 – 1858), Botoșani: Arena Cărții – 2020

Primit pentru publicare: 01 Febr. 2021
Autor: Dorina RODU, redactor șef adj. Rev. Luceafărul     
Publicat: 02 Febr. 2021

© Dorina Rodu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


Sub egida Muzeului Scriitorilor Botoșăneni au apărut la Botoșani primele cărți din colecția Oglinda Scriitorilor Botoșăneni, Editura Arena Cărții, director Dorina Rodu. 

Oglinda Scriitorilor Botoșăneni (2). Dimitrie Ralet (1816 – 1858), Botoșani: Arena Cărții – 2020, editor Dorina Rodu, Grafica și execuția coperții, Dorina Rodu; prefața Ioan Rotundu; tipar, DIMI. Pe prima copertă, Imaginea lui Dimitrie Ralet (1816-1858).
Drepturi de autor: ©2020 Muzeul Scriitorilor Botoșăneni, ©2020 Editura Arena Cărții, © Dorina Rodu, © Ioan Rotundu

Oglinda scriitorilor botoșăneni, Vol. 2, Ralet, Dimitrie  (1816 – 1858)

Cuvântul aducerii aminte

„Istoria pentru noi trebuie să fie un izvor nesecat de poezie sănătoasă, un șir de icoane sfinte de unde să căpătăm totdeauna învățătură de adevăr și insuflare de virtute.” – Ion Luca Caragiale

Ținutul Botoșaniului este unul binecuvântat, printre altele, cu un areal, îmbelșugat, divers și impresionant, de personalități marcante în întreaga arie a culturii românești. Am putea afirma că aici se găsește esența spiritului moldovenesc, românesc; rădăcinile energiilor creatoare și nu numai. „Ţinutul Botoşanilor este celebru prin pleiada de personalităţi intrate în conştiinţa naţională şi universală. Dar toate acestea s-au realizat în alte zări, după ce-au plecat din Botoşani. Însă aici au trăit şi oameni care şi-au asumat destinul de-a rămâne în acest loc, deşi ar fi putut trăi în metropole consacrante, făcând aceasta în mod conştient spre a ridica obştea locală către marea cultură, atât cât le-a stat în putinţă, ca să şteargă cât mai mult acele diferenţe, prăpăstioase şi mult clamate, dintre centru şi provincie, să scoată, prin dinamismul lor neobosit şi superior, Botoşanii de pe lista locurilor unde nu se întâmpla nimic, ridicându-l către o viaţă culturală de invidiat. Prin atitudinea şi faptele lor ei preced şi chiar conştientizează cu mai mult de un deceniu ceea ce s-a numit conceptul de localism creator, formulat în anii 30 de către marele profesor Al. Dima şi salutat cu entuziasm de către Mircea Eliade. Ei suferă însă, în posteritate, reversul acestei condiţii de animatori locali: quasianonimatul, deşi efortul lor a nu a fost mai prejos decât al celor plecaţi de aici către scena mare a naţiunii, deşi calităţile lor i-au pus, nu o dată, în centrul stimei şi preţuirii celor din jur, ba chiar au demonstrat că, prin meritele şi prin charisma lor irezistibilă, ar fi putut accede uşor la poziţii sociale invidiabile, chiar pe plan naţional, […]”[1].

Printre toți acești botoșăneni care nu trebuie, în niciun caz, lăsați sub draperia quasiuitării, sau chiar uitării, se numără și scriitorul Dimitrie Ralet, fiu al spătarului Alecu Ralet din Botoșani și al Mariei, fiica bogatului negustor bucovinean, baronul Teodor Mustață și nepot al vornicului Dimitrie Ralet – nume omonim cu cel al scriitorului; Dimitrie Ralet s-a născut, potrivit unor surse în anul 1817, însă altele susțin că anul de naștere al botoșăneanului este 1816, la Istanbul, iar copilăria și-a petrecut-o la Botoșani și Bucecea, iar conform unor surse și prin Nicșeni. A fost poet, prozator și dramaturg, dar și judecător, președinte de tribunal la Botoșani, director în Departamentul Dreptății, vornic al averilor mănăstirești, Ministru al Cultelor și Învățământului, președinte al Societății de Medici și Naturaliști din Iași ș.a. Într-un vechi dicționar de literatură regăsim un scurt pasaj despre scriitorul Dimitrie Ralet:

„RALET Dimitrie, n. 1816, Constantinopol; m. 26. X. 1858, Iași. Poet și prozator. Magistrat, participant la revoluția de la 1848, fruntaș al unioniștilor moldoveni, D. R. e un diletant de bun gust, mediocru în lirică, dar adesea remarcabil în proză, ca autor de <fiziologii> și, îndeosebi, ca moralist; stilul său, incisiv și analitic, cultivă cu reală subtilitate maniera lui La Rochefoucauld de smulgere a măștilor și densificare a expresiei pînă la formula aforistică. Memorialul Suvenire și impresii de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopol (1858) relevă un observator inteligent, capabil să prindă în conture sintetice fizionomia locurilor, oamenilor și moravurilor.[2]”.

Acest volum, din seria Oglinda scriitorilor botoșăneni îi este dedicat lui Dimitrie Ralet, din punct de vedere cronologic (n. 1816 / 1817), fiind a doua personalitate marcantă dintre scriitorii de seamă ai județului Botoșani, care vor fi cuprinși în această serie spre neuitarea muncii importante, contribuțiilor aduse literaturii, culturii botoșănene (și nu numai), spre extinderea, amplificarea și perpetuarea peste veacuri a luminii creatoare care zace pe aceste meleaguri botoșănene.
___
Note:
[1] Lucia Olaru Nenati: „Oameni Ai Energiilor Luminate”, articol publicat în revista Noua Arhivă Românească, 7 mart. 2007;
[2] Dim. Păcurariu (coord.): „Dicționar de literatură română”, Editura UNIVERS, București, 1979, pag. 322

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.660 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5