OMUL PRIZAT DE ÎNŢELEPCIUNEA SENECTUŢII

OVIDIU CHELARU, UN SIMBOL AL HĂRNICIEI INTELECTUALE

 ,,Dignum laude virum Musa vetat mori!” (Horatius)

(,,Muzele smulg de la moarte pe omul vrednic!”)

 Pe Domnul Ovidiu Chelaru l-am cunoscut cu mulți ani în urmă, când eram în liceu și participam la o acțiune de muncă voluntară pentru curățirea islazului. Domnia sa cu un grup de specialiști cercetau terenul, mai jos de Dealul Holm, pentru a stabili digul de oprire a apei râulețului Ibăneasa și inființarea Iazului Slobozia. A doua zi în clasă, tânărul inginer a fost subiectul unor povestiri vesele, Corneliu Curcă (tatăl său era șeful fermei piscicole din Vorniceni) povestindu-ne cum s-a stabilit locul acelui dig, întocmai ca în poveste; Ovidiu Chelaru a aruncat un țăruș de fier pentru a marca, nu chiar întâmplător, locul viitorului iaz.

Acum vreo doi ani, Domnia sa mă sună la telefon și-mi propune să-i public o carte de poezii. L-am refuzat, motivând că planul de tipărituri al editurii nu mai permite acest lucru. Nu am avut atunci putința de a face asocierea cu întâmplarea mai sus amintită, dar nici inspirația de a nu refuza, fără a-l cunoaște direct. Regret acest lucru! A fost un gest infatuat din partea mea,  și încerc acum, cu scuzele de rigoare și ca semn de prețuire, să prezint câteva aspecte ale personalității și activității Domniei Sale, pentru că astăzi, 10 februarie 2011, când scriu aceste rânduri,  Ovidiu Chelaru împlinește frumoasa vîrstă de 80 de ani. La Mulți Ani, Domnule inginer!

Până nu demult, Ovidiu Chelaru era cunoscut ca un ,,(…) piscicultor, stăpân al împărățiilor mirifice ale iazurilor și bălților de prin părțile noastre, (…).” și că ,,(…) a coborât din Țara de legendă a  Bucovinei, satul Bădeuți, (…).”, (Corneliu Filip).

Născut la 10 februarie 1931, Ovidiu este fiul lui Chelaru Gheorghe și al Elivirei (Jaucă), părinții săi fiind dascăli renumiți prin partea locului – tatăl, învățător și director de școală la Bădeuți și Rădăuți, iar mama, învățătoare.

Școala primară a urmat-o în satul natal, apoi a frecventat și absolvit, cu rezultate deosebite, cursurile de zi ale Liceului teoretic de băieți ,,Eudoxiu Hurmuzache” din Rădăuți (1942-1950). Studiile unversitare le-a urmat la Constanța și Galați, absolvind Facultatea de Piscicultură (1950-1954).

Activitatea profesională și-a desfășurat-o timp de 43 de ani, numai ,,în pescărie”, așa cum îi place Domniei Sale să spună, 16 ani – șef de fermă, 5 ani – inginer șef, iar 23 de ani a fost director al Intreprinderii Pisicicola Botoșani.

,,(…) Trăind o viață pe malul iazurilor, în apropierea luncilor, zăvoaielor, stufărișului, lângă luciul de apă, în toate anotimpurile binecuvântate, între aceste dealuri domoale, inspiratoare de vers eminescian și sunet rapsodic enescian, e greu să reziști tentației de a-ți descrie propriile trăiri, transformându-le în vers. (…)”. (Corneliu Filip). Așa,  se mai adaugă încă 21 de ani de muncă și trudă creatoare din viața domnului Ovidiu Chelaru.

La această vârstă onorabilă, când orice secundă e prețioasă și jinduiește liniștea, prizat de înțelepciunea senectuții, Ovidiu Chelaru nu are astâmpăr. O viață clădită pe pilonul a trei caracteristici – vigoarea tinereții, experiența maturității și înțelepciunea senectuții – îi răscolesc năucitor amintirile și, cam tot așa, cu rost la treabă și o voință de o forță irepresibilă obține un rezultat remarcabil: 13 cărți publicate în ultimii 8 ani. Orice s-ar zice, este o muncă, este o scriere a mii de pagini a căror valoare va fi notificată mai târziu. Acum putem vorbi, doar, despre efortul depus de Ovidiu Chelaru, omul care prețuiește virtuțile morale: credința în Dumnezeu, hărnicia, cinstea, omenia și bunul simț, cumpătarea, dragostea de neam și țară, valori ce se regăsesc în operele Domniei Sale.

Iată comoara lui Ovidiu Chelaru:

1. ,, Regăsire”, – carte de poezii apărută la Editura Axa, Botoșani, 2002 – prefațată de Corneliu Filip;

2. ,,Lumini și umbre”, poezii; Editura Axa, Botoșani, 2002;

3. ,,Pe drumul vieții”, memorii; Editura Axa, Botoșani, 2004;

4. ,,Candela”, stihuri; Editura Axa, Botoșani, 2004 – cu o prefață de pr.prof. Grigore Diaconu;

5. ,,Lacrimi în ploaie”, poezii; Editura Axa, Botoșani, 2005 – prefațată de prof. Dumitru Țiganiuc;

6. ,,Oameni și locuri”, monografie piscicolă – Nordul Moldovei; Editura Axa, Botoșani, 2005 –  cuvânt înainte de Mircea Cuvinciu (Iași) și Gheorghe Nistor (Botoșani);

7. ,,Tangoul vieții”, poezii; Editura Axa, Botoșani, 2006 – prefața de prof.Alexandru-Dorin Morariu;

8. ,,Troiene în uitare”, poezii; Editura Axa, Botoșani, 2006;

9. ,,Fulgi de nea”, poezii; Editura Axa, Botoșani, 2007 – cu o prefață de Lucia Olaru Nenati;

10. ,,Leagăn și vis”, povestiri;  Botoșani, 2007;

11. ,,Cu îngeri de lumină”, poezii; Editura Axa, Botoșani, 2008;

12. ,,Parfum de gânduri”, poezii; Editura Axa, Botoșani, 2009;

13. ,,Sfinte Straie”, stihuri; Editura Agata, Botoșani, 2010 – prefațată de pr.prof. Grigore Diaconu.

Operele domnului Ovidiu Chelaru s-au bucurat de o mulțime de referințe și aprecieri din partea cititorilor, dar și din partea unor personalități din mediul cultural literar. ”Versificarea este pentru Ovidiu Chelaru un hobby, o pasiune, precum ar fi pentru alţii colecţionarea de timbre, jucatul tablelor sau cusutul goblenurilor, cum justificat, domnia sa a caracterizat acest tip de scriitură drept ,,poezie–goblen”, autorul fiind oarecum aidoma unui rapsod popular urban a cărui creaţie se asemănă picturii naive, termen prin nimic denigrator. Ţinând cont că există atâta impostură trufaşă dar şi profitoare printre autorii actuali şi atâta vulgaritate şi degradare generală a vieţii de azi, (…) punerea tuturor lucrurilor vieţii în versuri nu poate fi nicidecum o culpă (…) ci doar un mod frumos, inofensiv şi activ de-a face anii senectuţii mai plini de rost şi armonie” (Lucia Olaru Nenati, 19 nov.2010, cu prilejul lansării volumului de stihuri – ,,Sfinte Straie”). Poetul şi profesorul Dumitru Ţiganiuc, care a prefațat una din cărți a ținut să aprecieze la lansarea ulimei cărți: ,,(…) tinereţea spirituală şi apetenţa pentru versul prozodic riguros, cu cadenţă muzicală, darul său de povestitor (…)”, precum și Traian Apetrei, directorul Teatrului Mihai Eminescu: ,,(…) acest fel de a trăi senectutea însemnă aflarea unui rost în viaţă, (…)”.

Eu aș zice că inspirația și scrisul lui Ovidiu Chelaru sunt o expresie a prețuirii valorilor autentice ale neamului românesc, deși opera sa nu se ridică la nivelul ridicat de așteptări.  Dar… ,,Când la fruntea înaltelor statui nu poți ajunge, le așterni coroane la picioare” (Sextus A. Propertius).

Şi aș mai aduga încă o zicere veche:  ,,În viață mulți reușesc să-și facă un plan bun, dar numai înțelepții îl pun în aplicare”, (Syrus).

 Bibliografie:

1. Ovidiu Chelaru, op.cit.

2. http://www.botosaninews.ro/articol.php?a=40083.

3. http://www.telembt.ro/scriitorul_ovidiu_chelaru_a_lansat_astazi_sase_volume-a14140.htm

4. http://www.luceafarul.net/o-carte-cu-sfinte-straie-stihuri-scrise-de-ovidiu-chelaru

5.http://www.luceafarul.net/fapte-de-cultura-organizate-de-editura-agata

6.http://www.roportal.ro/stiri/scriitorul-ovidiu-chelaru-…3147942.htm

7. http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/scriitorul-ovidiu-chelaru-192624.html

8. Ovidiu Chelaru, Arhiva Editurii Egata, Dosar nr.75/2010