ORCHESTRA POPULARĂ „RAPSOZII BOTOŞANILOR” – PATRU DECENII DE ACTIVITATE

Orchestra Populară „Rapsozii Botoşanilor” – instituţie profesionistă de spectacole şi concerte – a luat fiinţă în anul 1970 ca formaţie muzicală a Consiliului Judeţean al Sindicatelor, în prezent aflându-se în subordinea Consiliului Judeţean Botoşani; în cele patru decenii de activitate, orchestra a devenit reprezentativă în perimetrul promovării folclorului muzical autentic – botoşănean, moldovenesc şi românesc – în judeţ, în ţară şi străinătate, fiind şi unul din colectivele artistice cele mai apreciate din municipiul Botoşani, alături şi împreună cu cele două teatre şi filarmonica. Sub îndrumarea dirijorului Ioan Cobâlă care în 1974 a venit la pupitrul orchestrei, urmându-i lui Costel Moisa, iar din 1990 este şi directorul instituţiei, orchestra profesionistă botoşăneană a evitat şocurile tranziţiei, reuşind să-şi păstreze şi să-şi perfecţioneze standardul profesional şi artistic.
Fără a fi o formaţie supradimensionată – ceea ce constituie un avantaj calitativ – Orchestra Populară „Rapsozii Botoşanilor” are în structura ansamblului 20 de instrumentişti şi 6 solişti vocali, cu precizarea că toţi cei în cauză au studii superioare de specialitate absolvite la Bucureşti, Iaşi sau Chişinău. Printre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi solişti instrumentişti se numără Ciprian Potoroacă, vioară, concert – maestru şi dirijor, Constantin Mândrişteanu şi Vasile Viţalaru – trompetă, Petru Oloieru – ţambal, Relu Palade – clarinet, Mitică Ştefan – fluier, Ion Oloieru – acordeon; solişti vocali ai orchestrei sunt în prezent Petronela Rusu, Laura Ştefănescu, Cornelia Ciobanu, Dan Doboş, Elena Mândrescu – între care străluceşte inegalabila Sofia Vicoveanca; în anii precedenţi au mai figurat ca angajaţi ai orchestrei Laura Lavric, Daniela Condurache, Anton Achiţei, Mina Pâslaru, Mihaela Vasiliu, Brânduşa Covalciuc-Ciobanu, Vasile Ciopec, Costel Burcea, Vasile Ursache, Vasile Huţu, Aurel Amarandei… Dirijorul, conducătorul muzical şi managerul orchestrei, maestrul Ioan Cobâlă s-a născut în anul 1947 la Drăguşeni-Botoşani şi este absolvent al Conservatorului George Enescu Iaşi; pentru performanţele profesionale şi manageriale a fost răsplătit cu premii şi diplome în ţară şi străinătate, a fost declarat Cetăţean de onoare al municipiului Botoşani, este membru al Academiei Artelor Tradiţionale, figurează în volumul 100 personalităţi botoşănene contemporane editat în anul 2006.
Orchestra Populară „Rapsozii Botoşanilor” a participat practic la toate marile concursuri şi festivaluri ale muzicii populare româneşti cu caracter interjudeţean, regional sau naţional organizate la Bucureşti, Craiova, Braşov, Mangalia, Mamaia, Jidvei, Vadul Izei, Gura Humorului, Bacău, Iaşi; peste hotare, ansamblul artistic botoşănean a concertat în Republica Moldova, Ucraina, Rusia, Iugoslavia, Franţa, Anglia, Algeria, Finlanda, Maroc, Cuba, Polonia, Bulgaria, Italia, Mongolia, Spania, Emiratele Arabe, Germania, China. Nu de puţine ori dirijorul Ioan Cobâlă a fost invitat la pupitrul altor formaţii profesioniste de profil din mari centre culturale ale României. Anual, orchestra susţine 80-100 concerte urmărite în medie de peste jumătate de milion de spectatori.
În perimetrul Judeţului Botoşani, orchestra este permanent şi puternic implicată în toate manifestările tradiţionale de nivel local şi judeţean iar activitate concertistică este dublată de cea de educaţie muzicală desfăşurată în şcoli, nelipsind nici concertele umanitare sau de binefacere; paralel se desfăşoară şi preocupările pentru culegerea, tezaurizarea şi valorificarea scenică a folclorului muzical, descoperirea, încurajarea şi cultivarea de noi talente interpretative din rândul copiilor şi tinerilor; sub egida orchestrei se desfăşoară anual Festivalul romanţei şi cântecului de petrecere George Hazgan, concursul interjudeţean Satule, mândră grădină, concerte tematice dedicate lui Mihai Eminescu şi George Enescu, sărbătorilor de iarnă şi celor pascale.
Preocuparea principală a orchestrei a fost şi rămâne valorificarea folclorului muzical din principalele microzone ale judeţului – văile Siretului, Prutului, Jijiei, Flămânzi, Tudora, Vorona, Corni, Avrămeni, Coţuşca, Cristineşti, Albeşti, cu accent pe melodiile de joc, cântecul propriu-zis, de dragoste sau satiric, doină şi baladă, folclorul copiilor şi cel reprezentativ pentru sărbătorile calendaristice şi momentele fundamentale ale vieţii. Orchestrarea pieselor alese şi valorificate respectă normele autenticului folcloric impuse de experienţa tarafului tradiţional iar interpretarea pune în valoare dimensiunea timbrală şi cromatică în consens cu valoarea estetică prioritară în manifestările artistice colective.
Pe parcursul celor 40 de ani de activitate, orchestra a realizat peste 50 de discuri Electrecord şi CD-uri cu mari solişti din întreaga ţară şi cu mulţi cântăreţi profesionişti şi amatori din judeţele Moldovei, înregistrări în studiourile de radio Bucureşti şi Iaşi, emisiuni TV de profil; în ceea ce priveşte înregistrările radio, orchestra botoşăneană se află în topul preferinţelor ascultătorilor; cu televiziunea naţională a realizat mai multe edificii ale emisiunilor cu public Moştenitorii şi Muguri de tezaur iar cu TVR Iaşi festivalul-concurs Barbu Lăutarul.
Dintre aprecierile elogioase exprimate în timp despre valoarea orchestrei se impun cele formulate de specialişti ai muzicii populare româneşti precum Emilia Comişel, Smaranda Oţeanu, Marioara Murărescu, George Sârbu, Gruia Stoia, Speranţa Rădulescu, Dumitru Chiriac, Pavel Delion, Gheorghe Oprea, de personalităţi ale vieţii cultural-artistice – Grigore Vieru, Emil Loteanu, Ion Druţă, la care se adaugă compozitorul grec Nicos Theodorakis, organistul elveţian Marcel Sellien sau Alteţa Sa Sarah – ducesă de York.
Ţinând seama că folclorul s-a adaptat şi se adaptează mereu la transformările economico-sociale, de mentalitate şi de gust, soliştii instrumentişti şi vocali ai orchestrei au fost îndrumaţi să preia din rezervorul tradiţiei populare mijloace expresive poetice şi muzicale cărora le-au dat noi dimensiuni, prin accentuarea noilor funcţii ale cântecului în context contemporan şi european: integrare, solidarizare, structurare socială, divertisment, folclorul literar-muzical-coregrafic fiind abordat ca un proces viu şi continuu de creaţie, adaptare, inovaţie şi iradiere. Acest proces a fost ilustrat mai întâi de mari compozitori precum Janacek, Enescu, Bartok, Sarasate, Ravel, Musorgski, Ghinka, Stravinski, Dvorak – care s-au inspirat din arta marilor lăutari din ţările sud-estului european, printre care şi România. Pe această linie, Orchestra Populară Rapsozii Botoşanilor a reuşit să depăşească în ultimii ani spiritul localismului limitat, abordând un repertoriu folcloric specific întregii Moldove şi Bucovine, inclusiv al românilor trăitori în afara graniţelor României; semnificative în acest sens sunt cele două parteneriate dezvoltate prin colaborarea cu forurile culturale din raionul Briceni (Republica Moldova) şi raionul Herţa, regiunea Cernăuţi (Ucraina) care s-au finalizat cu tipărirea a două culegeri muzicale şi înregistrarea a două CD-uri intitulate semnificativ Cânt pe malul Prutului şi Melodii aproape uitate. Concomitent, orchestra a revitalizat sincretismul specific folclorului în concerte de mare amploare, alături de colective artistice de dansatori şi formaţii de datini şi obiceiuri populare – cu perspectiva de a deveni reprezentativă pentru întregul folclor românesc.
În acest an aniversar, orchestra a susţinut concerte în cadrul unor manifestări tradiţionale de amploare desfăşurate în judeţ (Botoşani, Bucecea, Flămânzi, Ipoteşti, Stăuceni, Liveni, Lunca, Vf. Câmpului, Vorona, Viişoara), în ţară (Vatra Dornei, Berchişeşti, Hârlău, Belceşti) şi peste hotare (raionul Drochia – Republica Moldova), peste 20 de concerte de educaţie muzicală, umanitare şi de binefacere, a colaborat cu solişti recunoscuţi pe plan naţional – Nineta Popa, Petrică Mâţu Stoian, Constantin Enceanu, Ionuţ Dolănescu, Nicolaie Glib, Adriana Ochişanu…
În perioada imediat următoare va începe activitatea de editare a materialului muzical aflat în arhiva instituţiei şi se vor intensifica eforturile pentru a accede la statutul de ansamblu naţional de cântece şi dansuri.