Primit pentru publicare: 25 iulie 2016
Autor: Ion ISTRATE
Publicat: 26 iulie 2016
Redactor: Cezara ROMAN

Ovidiu Chelaru,
ţesătura florilor din cenuşa vremii

 Prefaţa cărţii ,,Din cenuşa vremii – Memorii”, Ed. Agata, Botoşani – 2016

Nu voi greşi dacă voi folosi metafora din titlul a ceea ce doresc să zic, la începutul acestei cărţi, despre autorul ei.

Nu voi greşi, pentru că eu îl văd pe Ovidiu Chelaru ca pe o suveică, o piesă cu suflet, mânuită cu dibăcie de un spirit luminos cu o vigoare sprintenă pentru a scotoci întunecatul din cenuşa vremii. O muncă stăruitoare pentru a fixa florile, bătătura, într-o urzeală trainică, un suveicat cu fir metalic al identităţii familiei, bucovineni de obârşie, arâtând, astfel, că nu şi-a uitat punctul de plecare: Bădeuţii Bucovinei, […]Sat vechi, cu mult anterior Descălecatului (în greaca veche, numele satului ar însemna „Înţelepţii” […] acest sat, a cărui curte domnească este atestată documentar, în 15 martie 1490, când printre bisericile întărite de Ştefan cel Mare Episcopiei de Rădăuţi, se afla şi „a 31-a biserică, la Bădeuţi, cu popă”. […]. (DRĂGUŞANUL, Ion: cit. bibliositografie).

Ca parte care conferă accente însemnate identităţii neamului românesc, florile din ţesătura Domniei sale, prezenta carte – DIN CENUŞA VREMIII – Memorii –, Editura Agata, Botoşani, 2016 -, sunt membrii familiei (părinţii, fraţii, bunicii, străbunicii, copiii, nepoţii, socrii, cumnaţii), vecinii, prietenii, colegii de studii şi de muncă, precum şi experienţele sufleteşti şi materiale […] foarte diverse, de la sublim la cădere, de la bucurii la necazuri, toate desprinse din trăirile mele cotidiene, mai vechi sau mai noi. […]Flori în minte, flori în casă, flori în suflet mă apasă/ Ce îmi însoţesc viaţa într-o ordine frumoasă,/ Şi de care mă apropii cu smerenie aparte/ Ca să-mi fie alinare chiar şi dincolo de moarte./[…] (CHELARU, O.: cit. bibliositografie).

Şi de ce revine acum cu această carte?… după ce prin 2004, atunci când avea 73 de ani, a lucrat la zidirea memoriei cu cartea Pe drumul vieţii. Fiindcă nu doreşte ca povestea vieţii sale, […] mai mult sau mai puţin interesantă, să se piardă în van. […]. sau să nu cumva să se găsească unii să fie interesaţi şi să se întrebe: […]Cine a fost Ovidiu Chelaru, ce rude a avut, cine au fost amicii lui, cine i-au fost colegii de şcoală, etc. […]. Şi, de aceea, ne pune la dispoziţie cea de-a doua carte de memorii, intitulată sugestiv DIN CENUȘA VREMII –  Memorii -. (CHELARU, O.: Op. cit.). O carte cu un conţinut aparte specific stilului inconfundabil al Domniei sale, un metamorfisim propriu, capabil să contureze un mesaj rezistent. Un conţinut aşezat consecvent şi temeinic cu un Cuvânt înainte pentru a expune, în esenţă, motivaţia celor unsprezece capitole: FLORI; LA MUNCA OGORULUI; ŢESĂTURI; O FILĂ DE ISTORIE; CIUDĂŢENII POPEŞTI; ANIVERSARE; LANSĂRI DE CARTE; SUB IMPERIUL NEPUTINŢEI (cu subcapitolele: Ulcerul gastric; Nevroza cardiacă; Stimulatorul cardiac; Alergie cutanată; Guta; Hernia inghinală; Apendicita perforată cu peritonită; Fisură de coaste; Eventraţie supraombilicală dreaptă); ALEGERI ŞI DEMOCRAŢIE; NECROLOGURI (La moartea unui ctitor drag; Ing. Mihai Vartic; La moartea unui prieten drag; Ing. Constantin Purice; La revedere, prieten drag! –  Prof. Alexandru Dorin Morariu; În memoria lui  Alexandru Naciu) şi ultimul, IN MEMORIAM.

Scriitura de faţă, ca operă literară, aparține genului epic în care autorul își povestește viața (autobiografie), fără a neglija rădăcinile familiei din care provine şi pe toţii cei care fac parte din marea ŢESĂTURĂ BUCOVINEANĂ, trecută printr-un mediu social zbuciumat, traversând cel puţin trei regimuri politice, marcate de ultima conflagraţie mondială şi revoluţiile politico-sociale din statele fostului bloc sovietic. (I.I., cit.)

Octagenarul din zona nonagenară – Ovidiu Chelaru, o suveică netocită încă, […] face o radiografie a societăţii şi a ambientului în care trăieşte, cu toate bucuriile şi tristeţile, ajunsurile şi neajunsurile, împlinirile şi neîmplinirile pe care le observă.[…].şi Printr-o formulare romantică specifică unui bun observator, ne invită să pătrundem în universul său personal.[…]. (A. C. cit. bibl.).

Adâncind cu mintea capitolul LA MUNCA OGORULUI, mă simt onorat de consecinţele unei împrejurări anterioare, un simţământ plin de respect şi admiraţie trezit de ilustrul pedagog şi om al ţarinei – prof. Gheorghe Burac -, care tot aşa precum autorul acestei cărţi – Ovidiu Chelaru – […] a simţit căldura colbului din uliţele satului, hrănindu-se cu crudităţile poamelor şi prospeţimea laptelui provenit din iarba fragedă şi curată a luncilor şi ponoarelor nealterate de nesăbuinţe […]. (I.I., cit.). Acest lucru l-a determinat să afirme că i-ar fi plăcut să fie ţăran – (fermier) pe propriul său ogor, pentru că /Cine n-a trudit vreodată pe ogoare din câmpie/ N-are cum să înţeleagă cântecul de ciocârlie./ […] (O.Ch. op.cit.). Sigur, că da!.. Cum s-ar fi putut sugera mai profund că este aceasta o componentă de identitate rurală, care, din păcate, este supusă grandilocvenţei procesului rapid de globalizare, după cum, tot Domnia sa, o zice mai departe: Vremurile trăite însă, m-au văduvit de această şansă. […] am prins vremuri grele în adolescenţă şi până în momentul pensionării. […] (O. Ch. op.cit.).

Elementele identitare specifice românilor le găsim bine conturate în capitolul ŢESĂTURI, unde, după ce a cunoscut încă din copilărie tradiţiile şi obiceiurile legate de sărbători, evenimente de familie, artă culinară şi îmbrăcăminte, descrie detaliat mica manufactură, de la obţinerea materiei prime şi până la produsul finit, care, totul, se realiza în gospodăria truditorilor de la sat: cultivarea plantelor textile (inul şi cânepa), topirea în băltoace sau în apendicii apelor curgătoare, baterea acestora cu meliţa, torsul şi obţinerea firelor, ţesutul, albirea ţesăturilor, cusutul şi confecţionatul lucrurilor pentru trebuinţele ogrăzii şi casei (saci, trăiste, aşternuturi etc.), a podoabelor şi hainelor, repartizarea acestora în zestrea casei şi/sau folosirea pentru îmbrăcăminte şi gospodărie. […]În câmp, se cultivau inul şi cânepa, în funcţie de necesităţile fiecărei familii. […] Toamna, când plantele ajungeau la maturitate, acestea se recoltau cu mare grijă, fiind valorificate atât tulpinile cât şi seminţele. […](O. Ch. op.cit.).

De-a lungul vieţii, soarta i-a hărăzit şi florile răului […]/… din hăul negru?… din lumi stelare?/ Destinul ca un câine de poala ta se ţine;/ Şi bucurii şi chinuri tu semeni la-ntâmplare/ […]/ Sirenă rea sau înger, drăcească sau divină,/ Ce-mi pasă când tu – zână cu ochi de catifea,/ Mireasmă, ritm, lucire, o! singura-mi regină!./ Faci lumea nu prea slută şi clipa nu prea grea?. (Charles-Pierre Baudelaire).

Încercat de multe neajunsuri şi afecţiuni majore de sănătate, adunate în ani, nu capitulează, nici nu le uită, dar le încondeiază cu acurateţe în capitolul SUB IMPERIUL NEPUTINŢEI (ulcerul gastric, nevroza cardiacă, stimulatorul cardiac, alergia cutanată, guta, hernia inghinală, apendicita, fisura de coaste etc.). Sunt şi acestea flori, flori îndesate ca bătătură în urzeala vremii pentru ţesătura unui bucovinean. Şi nu voi merge mai departe, las pe cititor să descopere toate florile acestei ţesături.

O carte care mi-a trezit o profundă admiraţie şi o deosebită veneraţie pentru Bucovina, dar şi multă tristeţe pentru că mereu, şi din ce în ce mai des, aud ,,Cântă cucu bată-l vina/ De răsună Bucovina/ … Bucovină plai cu flori/ Unde sunt ai tăi feciori?/… Munţilor cu creasta rară/ nu lăsa Straja să piară/…(Vasile Mucea). Şi o spun cu plecăciunea cuvenită pentru a transmite un mesaj copiilor noştri, nepoţilor şi strănepoţilor noştri că autorul, Omul descoperit în această carte, este autenticul spirit bucovinesc, ca parte a vetrei neamului românesc.

Bibliositographie:

1.ADAM, Constantin: prefaţa la Vocea inimii, Ed. Agata, Botoşani – 2016;
2.CHELARU, Ovidiu: Din cenuşa vremii,memorii, Ed. Agata, Botoşani – 2016;
3.DRĂGUŞANUL, Ion: Bădeuţi (I), Monitorulsv.ro,
(https://www.monitorulsv.ro/Povestea-asezarilor-bucovinene/2010-09-24/BADEUTI-I, accesat la 25.07.2016);
4.ISTRATE, Ion: Ovidiu Chelaru şi colegii, eroi pentru propăşirea naţiei paupere,  prefaţă la Moment Aniversar Universitar, Ed. Agata, Botoşani- 2015;
5.ISTRATE, Ion: Marcăm stejari. Gheorghe Burac, seva din rădăcinile gliei strămoşeşti, Ed. Agata, Botoşani – 2015;
6.MUCEA, Vasile: versuri,
(http://www.versuri.ro/versuri/egdklh_vasile-mucea-canta-cucu-n-bucovina.html , accesat: 25.07. 2016.