Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Personalitatea arheologică a Judeţului Botoşani

Publicat de prof. d-r Dan PRODAN, 18 dec.2013

O foarte recentă apariţie editorială ne permite formularea unor consideraţii referitoare la personalitatea arheologică a Jud. Botoşani (cu fostele ţinuturi şi judeţe Botoşani şi Dorohoi). Ne referim la Repertoriul arheologic al Judeţului  Botoşani, realizat de Octavian Liviu Şovan, proiect editorial finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, Botoşani, 2013, 499 p. Repertoriul [800x600](Editura şi Tipografia PIM, Iaşi). Prezenta lucrare are la bază Repertoriul arheologic al Judeţului  Botoşani, realizat de Alexandru Păunescu, Paul Şadurschi, Vasile Chirica, vol. I, Bucureşti, 1976, care poate fi considerat ediţia I, cu augmentările şi actualizările ulterioare ale primilor doi autori, publicate în Hierasus, V – X, 1983 – 1996, Botoşani. Astfel, monografia de faţă, completată şi actualizată de arheologul d-r Octavian Liviu Şovan, poate fi considerată ediţia a II-a, la distanţă de patru decenii de prima, realizată conform standardelor profesionale arheologice şi tehnologice de la începutul secolului XXI şi mileniului III.

Contribuţia arheologică cuprinde două părţi distincte, dovadă a prezentării moderne: cartea propriu-zisă (partea tipărită) şi CD complementar (suportul informaţional). Partea tipărită cuprinde: Cuvântul – înainte, scris de d-r Vasile Chirica, singurul „supravieţuitor” al echipei autorilor ediţiei I a Repertoriului din 1976, pp. 1 – 2; Introducere semnată de d-r Octavian Liviu Şovan, pp. 3 – 8; Istoria proiectului Repertoriului arheologic al Judeţului  Botoşani, schiţată de Bogdan Şandric, pp. 9 – 15;Corpusul descoperirilor, pp. 17 – 482, realizat de O.L. Şovan, care include 78 de aşezări, comune, târguri, oraşe, cu diverse situri arheologice; Bibliografia utilizată la realizarea cărţii, pp. 483 – 498; Lista prescurtărilor folosite, p. 499.

În Cuvântul – înainte, d-r Vasile Chirica a enumerat câteva elemente de noutate ale prezentului Repertoriu: Jud. Botoşani a fost prima unitate administrativ – teritorială românească care şi-a alcătuit propriul profil arheologic. O.L. Şovan, cu prezenta contribuţie, este un deschizător de drumuri, la propriu şi la figurat, pe câmpul arheologic românesc; de asemenea, autorul Repertoriului…, 2013, a realizat o bază de date arheologice aproape completă despre Jud. Botoşani; şi nu în cele din urmă, a corelat textul istorico – arheologic al cărţii cu hărţile geografice de pe CD – ul complementar.

O.L.Şovan a radiografiat structurile cronologice, geografice, materiale, spirituale etc. ale celor 1.802 situri arheologice explicitate în Repertoriu, din Paleoliticul mijlociu (Musterian– aprox. 65.000 – 35.000 î.Hr.) până în evul mediu târziu (secolul XVIII)- (pp. 7 – 8). Arheologul botoşănean a considerat că a atins finalităţile demersului său ştiinţifico – geografico – administrativ derulat timp de peste două decenii: crearea bazei tematice de date – tip repertoriu; accesibilizarea acesteia utilizării administraţiei publice locale; instrument indispensabil de lucru pentru specialiştii şi curioşii de arheologie, istorie locală sau regională. Autorul a folosit şi izvoarele cartografice adecvate: hărţile cadastrale ale comunelor, la scara 1:10.000; harta topografică, la scara 1:25.000; la acestea s-au adăugat imaginile din satelit ale aplicaţiei GoogleEarth. O.L. Şovan a propus, pentru orizonturile cultural – arheologice studiate şi prezentate în Repertoriu, o cronologie actualizată, îndrăzneaţă în unele privinţe (pp. 6 -7), care ţine seamă de realităţile concrete istorice botoşănene şi nord-moldave, începând cu paleoliticul mijlociu (Musterian) şi terminând cu epoca medievală târzie, plasată tematic de autor între „secolele XIV- XVIII, cu 313 situri” (p. 7), dar obligatoriu de corijat în „secolele XVII – XVIII”.

Bogdan Şandric, analist – arheolog şi specialist GIS la CIMEC – Institutul de Memorie Culturală – Bucureşti, a prezentat Istoria proiectului Repertoriului arheologic al Judeţului  Botoşani – RAJBT, punctând obiectivele şi coordonatele proiectului conex GIS (Geographic Information System) – SIG (Sistemul Informatic Geografic) pentru Proiectul RAJBT, materializate în hărţi 2D pentru fiecare unitate administrativ – teritorială (UAT)  din Jud. Botoşani, hărţile interactive ale acestora, aflate pe CD care însoţeşte volumul tipărit (pp. 9 – 15).

Corpusul descoperirilor (pp. 17 – 482) cuprinde 78 de UAT ordonate alfabetic: municipiul Botoşani, oraşe (Dorohoi, Darabani, Flămânzi, Săveni, Ştefăneşti) şi 72 de comune. În cadrul fiecărei UAT există mai multe localităţi, cu diferite situri arheologice, iar în municipii şi oraşe există, de asemenea, diverse situri arheologice. Fişa de identitate („cartea de vizită”) a fiecărui sit arheologic are următoarea configuraţie:

  1. X.      Localitate: …..;
    –          Cod RAN: …..;
    –          Cod LMI: …..;

Localizare:
–          Punct (Toponim): …..;
–          Parcelacadastrală: …..;
–          Long.: ..0..’..’’, Lat.: ..0..’..’’;
–          Observaţii: …;
–          Reper: …;
–          Stare de conservare: …;
–          Factori de risc: …;
–          Andescoperire: …;
–          Descoperitor: …;
–          Cercetare: peHartatopografică a României, scara 1:25.000;

Descoperiri:

Nr.   Crt. Tip   descoperire Perioada Cultura Fazaculturală
1.

Bibliografie: ….

Nu voi insista asupra acestui imens material informativ.Recomand direct arheologilor, istoricilor, profesorilor, studenţilor, interesaţilor de arheologia-istoria Jud.Botoşani, să parcurgă lucrarea cu răbdare şi atenţie, avândpe monitor hărţile UAT respective.

Repertoriul se încheie cu Bibliografia cu 363 titluri (pp. 483 – 498) utilizate de autor în lucrare, cu Listaprescurtărilor (p. 499).Deosebit de sugestive sunt şi imaginile color de pe coperţile cartonate I şi IV ale cărţii. Astfel, pecoperta I apare imaginea Dealului Bobeica, cu şanţul şi valul de pământ ale Cetăţii I geto-dacice de la Stânceşti, com. Mihai Eminescu, zona de SV, din secolele VI – IV î.Hr. Înacel sat am copilărit, iar zona celor două cetăţi geto-dacice am străbătut-o de mii de ori şi sper să o mai parcurg în următoarele decenii. Câmpul deschis al unei cetăţi şi pădurea crescută în perimetrul celeilalte, delimitate cu şanţuri şi valuri de pământ care se mai păstrează bine până astăzi, te transpun într-o lume imaginară acum, reală cu douămileniişijumătate în urmă, contemporană cu Atenalui Solon – Pericleşi cu Roma primului secol republican. Coperta IV include fotografii ale sitului paleolitic de la Mitoc-Malul Galben, pe malul drept al Prutului, şi ale Movilei Ciritei de la Cotârgaci, com. Roma, Jud, Botoşani.

Câteva aspect perfectibile ale Repertoriului trebuie însă avute în vedere: înfişele unor situri arheologice trimiterile bibliografice sunt incomplete, greşite sau inexistente în Bibliografie; contribuţiile din Bibliografie sunt derulate fără marcatori grafici sau numerici, ceea ce îngreunează consultarea lor; unele abrevieri din paginile cărţii sunt neincluse în lista specifică; însumar, localităţile inventariate nu sunt numerotate, îngreunând consultarea şi relaţionarea lor în sistemul UAT; un rezumat într-o limbă străină era necesar pentru înlesnirea accesului consultării Repertoriului de către arheologii şi istoricii străini; de asemenea, era necesar un Index toponimic, hidronimic, antroponimic, pentru o rapidă orientare în paginile lucrării, deoarece cuprinsul şi hărţile de pe  CD -ultematic nu pot suplini lipsa acestui instrument de lucru obligatoriu în orice Repertoriu serios.

Înconcluzie, o lucrare multa şteptată editorial, necesară, utilă, practică,pentru o generaţie de arheologi, istorici, cercetători, interesaţi de arheologia-istorialocală, zonalăBotoşani, realizată la nivelul informativ – tehnologic al începutului secolului XXI şi al mileniului III. Înacelaşi timp, un exemplu de (foarte) bună practică arheologico-istorică, ce trebuie, repet: trebuie! urmat de arheologii-istoricii “locali, zonali, judeţeni”, pentru a realiza şi a publica cartea de vizită-personalitatea arheologică a jud. . Atunci vom avea un corpus complet al Repertoriilor arheologice ale judeţelor României, un instrument de lucru şi o bază de date arheologico-istorico-geografică fundamentale pentru conturarea profilului tematic al fiecărui judeţ, în particular, al României, în general.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 2.569 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5