Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Poeme cu femei

    ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
    Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

    Nicolae VĂLĂREANU SÂRBU

     

     

     

    Poeme cu femei

     

    Femeia cu ie

     

    Sub pălăria de soare
    umbra
    se strânge la trup
    şi păşeşte
    molatic.

    Femeia
    cu ie colorată
    o urmăreşte
    şi surâde
    magnetic.

    Un bărbat
    se ia după ea
    şi-n umbră-i
    devine
    altul.

    Dragostea,
    un cărăbuş de iubire
    vine
    numai când trebuie.

     

    Femeia cu violoncel

     

    Înfăşor cuvintele în pânza cunoaşterii
    le capitonez cu violet uşile,
    să nu se audă în exterior,
    sunetele să rămână închise-n voce
    şi să cânte imnuri dragostei.

    Rostirea lor pe de rost,
    să se lege-n şirag smălţuit de trăire,
    să-mi fie iarbă de căpătâi moale
    sub aura poetică a gândului.

    Soarele aruncat în zori pe ţărmul îndepărtat,
    să le ridice în braţe,
    să le dea drumul în valuri
    şi să vâslească prin sufletul meu.

    Memoria să le tapeteze pereţii literelor,
    să fie aşezate-n sertarele pentru poeme
    iar tu femeia cu violoncel,
    să le interpretezi pe note joase,
    să faci din ele copilul
    care-ţi împlineşte trupul subţire
    şi face din el vâslă prin timp
    care trece de nori.

     

    Femeie – floare de trandafir

     

    Voi înnobila
    lemnul
    răstignind
    trandafiri urcători,

    îl voi altoi
    în ochi
    de lumină visător
    şi va înflori
    liber în culoare
    înmiresmată.

    Spinii din sânge
    vor fura lacomi
    o picătură,

    durere nu va fi,
    nici lacrimă
    decât bucurie.

    Se naşte azi
    făt frumos
    din femeie – floare
    de trandafir urcător.

     

    O femeie iubită

     

    Venea ca o femeie iubită
    cu trupul vibrând
    de patimi ascunse,

    înstelare a nopţii aşteptării,
    visătoare ca o luntre la mal

    cu faţa îmbujorată
    şi carnea iluminată de dragoste.

    Se înnobila în inima florilor
    fără umbre de temere,
    în iubire nimic nu se scapă
    când dospeşte şi creşte dorinţa,

    arată celui care-l subjugă
    puterea magnetică.

    Fericită înlăuntrul său
    zideşte cu migală temelia
    casei de vis.

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5