Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

POEME INEDITE. Sens căutat, Dincolo de emoţie, Somnul de nesomn

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Poeme inedite

Primit pentru publicare: 14 Aug. 2018
Autor: Nicolae VĂLĂREANU SÂRBU
Publicat: 15 Sept. 2018
Editor: Ion ISTRATE

 

 

 

Sens căutat

De ce cade frunza
pe acoperişul unui anotimp,

de pleacă îndată păsările
grăbite şi speriate.

Acolo se află sensul
ce te face să-l cauţi
atât de perseverent?

Când pasărea ce aduce veşti
cântă departe,

aproapele se înclină
de teamă.

Dincolo de emoţie

M-am întrecut cu vorba fără să scriu,
cuvintele le-am scăpat din frâu
după ce m-am hrănit cu spusele altora
luate aşa cum sunt.

Dincolo de emoţie
am prins în braţe femeia.

Ca un făcut s-a născut ideea,
limba de clopot a sunetelor
care urcă şi coboară pe portativ
alunecoasă
pe corzile viorii portocalii.

Arcuşul se desprinde pe tonalităţi
triste şi amare
căzute în vibraţii de amintiri
ţesute în ascunsul sufletului.

Adevărul crud
se ridică la suprafaţă ca uleiul,
dar îl vor arunca
ca pe un surplus învechit,

un pui de pasăre căzut din cuib

acolo
unde nimeni nu-l ocroteşte.

Somnul de nesomn

O noapte întunecoasă se plimbă
peste păduri şi câmpuri hăt departe,
nimeni nu-i înţelege nicio limbă
din vorbele de viaţă şi de moarte.

Căutam orbeşte miezul ei adânc
risipea o teamă smulsă din pământ
îmi pipăiam arma prinsă la oblânc
şi tot mai simţeam câte-un fior de vânt.

Se perindau stelele-n apus pe cer
apele-s cuprinse-n somnul de nesomn
grav şipoteau prin auz un vaier
ca uneltiri ce le presimte un domn.

Atunci ajuns în pragul dimineţii
pornit să scap de valurile ceţii
şi drumeţind la pas c-un scop aiurea
am depăşit şi câmpul şi pădurea.

Când poposit acasă, la amiază
unde-am rămas de-a pururi într-o oază
bătrânul tată c-un gest, mă grăbeşte,
spune: băiete, fata te iubeşte.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 36 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5