Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Poete!!!

POPOVICI, VASILE
Vasile POPOVICI

 Poete!!!

 

Eşti perimat, poete! şi tu, şi versul tău,
cu frac, lavalieră, monoclu şi baston;
azi, nuferii-s exotici, nu mai răsar din tău;
azi, nu se poartă clasic, nu este de bonton.

Din chinuri clasice e slobozit azi versul
atât „imaculat” şi „liber”, şi propice
în a percepe apolinic multiversul*
(ca să-l invoc pe Robert Lanza şi pe Nietzsche).

*Multiversul este o mulţime ipotetică de mai multe
universuri posibile (inclusiv universul în care ne aflăm)
 


Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 27 de abonați

2 comentarii la acestă însemnare

  1. Horga Mihai spune:

    Nu pot crede că e părerea Dv. Versul clasic rămâne regele poeziei …
    Cum ar fi fost copilăria, viața noastră dacă am fi fost crescuți cu vers alb, liber…ar fi fost deosebit de tristă…fără clasicii noștri nu ar fi existat cultură, recitările de la serbări,multe ar fi lipsit …dar am avut noroc.
    În poezia Sindrom puteți vedea și părerea mea …

  2. Vasile Popovici spune:

    Aveţi dreptate, dle Mihai Horga. Pentru mine, poezia clasică este sinonimă cu eternitatea, de la minus la plus infinit. Tot mai des, trag cu urechea la ce spun tinerii frumoşi şi generoşi, şi superculi, şi… că poezia clasică nu „se mai poartă”, nu mai e în vogă, e arhaică, e vetustă. Tot mai des, de data asta văd, observ, că se scrie o poezie schizofrenică, după model postmodernist, din care, mărturisesc cu ruşine inefabilă, că nu pricep o iotă. Cică… asta e adevărata poezie, ci că, unul ca mine este ieşit din timp şi de modă veche. Când am spus că, azi, nu se poartă clasic, am făcut referire la repulsia tinerei generaţii pentru poezia clasică, preferând tăierea unui text în proză, născocind poezie cu vers alb ori vers liber. Doar un nume vreau să dau: Lucian Blaga; poezia lui în vers alb ori în vers liber este genială, aşezându-l (punctul meu de vedere) după Eminescu. Când Blaga spune: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/şi nu ucid/cu mintea tainele ce le-ntâlnesc/în calea mea/în flori, în ochi, pe buze ori morminte” – ce poate fi mai frumos pe planeta asta, în univers, în fiecare dintre noi?
    Vă citesc cu plăcere şi interes creaţiile, Domnule Mihai Horga.

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5