Aud cum cântă lumina
aud cum toarce felina
aud cum floarea vrea apă
aud dorinţa de fată
cum zbiară, şi strigă în noapte
că ea fără el nu mai poate.
Aud cum marea mea tace
aud tăcerea cum rage
la luna ce piere de foame
aud cum voi sunteţi oameni.
Aud cum creşte salcâmul,
cum scuipă din el numai fumul
ce zboară în iazul de vară
şi-apune în ceasul de seară.
Aud gânduri ascunse
mânjite de ură şi unse
de suflete tari, rătăcite
în visele lor murdărite.
Aud cum trotuarul se zbate
în bezna tăcută din noapte
să iasă din praful ce joacă
sătul de cerşit în găoacă.
Dar n-aud deloc amintirea
şi clipa ce naşte iubirea…
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania